Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Sânge artificial testat cu succes la Cluj

O echipă de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj a reuşit să creeze o reţetă de sânge artificial. Lichidul similar sângelui ar putea fi folosit în intervenţii chirurgicale sau în cazul unor accidente. Sângele artificial a fost testat pe şoareci, iar oamenii de ştiinţă clujeni spun că rezultatele sunt încurajatoare. 

Hemeritirina, o proteină extrasă din viermii marini este ingredientul-minune cu ajutorul căruia chimiştii clujeni au reuşit să realizeze sângele artificial. Soluţia mai conţine, pe lângă hemeritrină, apă şi săruri, iar în unele preparate se adaugă albumina, o altă proteină, ca agent de protecţie faţă de agenţii de stres.

Sângele artificial este rezultatul muncii de şase ani a unei echipe de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj, condusă de conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu. Acesta a declarat, pentru Mediafax, că specialiştii clujeni au reuşit să creeze o reţetă de sânge artificial - care nu are culoarea roşie, ci poate deveni chiar incolor. Chimistul a mai precizat că unicitatea acestui sânge artificial vine din această proteină provenită din viermii marini, care este tot pe bază de fier, ca hemoglobina din sângele nostru, dar care este mult mai rezistentă la factorii de stres. Radu Silaghi-Dumitrescu s-a concentrat pe extragerea hemeritrinei din viermii marini după ce a auzit de această proteină în perioada de patru ani cât a lucrat în laboratoare din SUA, ţară în care şi-a obţiunut cel de-al doilea titlu de doctor pe care îl deţine.

Omul de ştiinţă crede că acesta este secretul succesului şi motivul pentru care toţi cei care au încercat să producă sânge artificial au eşuat în testele clinice din cauza reacţiilor secundare ce implică factorii de stres din sânge, cum ar fi apa oxigenată, al cărei nivel din sânge depinde mult de boli, stres sau efort fizic, a mai spus conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu. Potrivit acestuia, la testele de laborator reţetele se dovedesc rezistente la factorii de stres mecanic şi chimic, iar în testele preliminare pe animale par să nu dezvolte toxicitatea care apare în alte produse, adică şoarecii nu au avut reacţii de respingere a sângelui artificial.

După finalizarea testelor pe animale, când specialiştii vor fi convinşi sută la sută că nu există nicio dovadă de toxicitate, se va putea încerca testarea pe oameni. Acest lucru s-ar putea întâmpla peste un an sau doi, după obţinerea tuturor autorizaţiilor pentru testare pe subiecţii umani.

Sângele artificial are aplicaţii în chirurgie, pentru că în timpul operaţiilor se pierde foarte mult sânge, dar şi în cazul unor accidente, când este nevoie de o cantitate mare de sânge într-un un timp scurt. Cercetătorii au mers până la ideea de a crea sânge artificial instant, sub formă de praf, care nu trebuie depozitat în frigider. Acest sânge sub formă de praf poate fi lăsat la temperatura camerei, probabil pe termen nelimitat, mai spun cercetătorii. Soldaţii în Afganistan, de exemplu, ar putea avea în raniţă pungi cu sânge praf în care, în caz de nevoie, adaugi apă şi obţii sânge lichid.

Silaghi-Dumitrescu a adăugat însă că marea provocare a acestor cercetări este faptul că încearcă să facă ceva ce nu s-a făcut deloc în România. O altă provocare este lipsa de predictibilitate privind fondurile necesare continuării cercetărilor.