Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Dilema eutanasiei în Belgia

Politicienii belgieni dezbat posibilitatea de a extinde legea eutanasiei , existentă din 2002, pentru minori şi persoanele lovite de demenţă. Subiectul este extrem de delicat şi de sensibil, dar dacă această lege este votată cândva anul viitor, Belgia va fi singura ţară din lume care ar autoriza eutanasierea minorilor.

Legea există întocmai ca şi în Olanda şi în Elveţia , în Belgia în condiţii foarte stricte, o persoană foarte bolnavă poate cere să i se pună capăt suferinţei. Dar  iată, pentru moment, posibilitatea este oferită doar adulţilor aflaţi în deplinătatea facultaţilor mentale.

Ceea ce propun senatorii belgieni, şi un prim consens între partidele politice a şi fost găsit, este de a acorda acelaşi drept minorilor de peste 15 ani şi persoanelor atinse de demenţă. A fost exigenţa dreptei catolice de a pune limita de vârsta la 15 ani.

Cele două cazuri sînt diferite şi ele sînt unul mai complicat şi mai dificil decât celălalt. Acestui proiect de lege i se opune bineînţeles Biserica Catolică dar şi unii doctori se arată sceptici. Iar de câteva săptămâni de când diferitele comisii senatoriale dezbat problema, un grup de femei nu se mai dezlipeşte de lângă gardurile Senatului...postînd in vigili, ele îşi exprimă opoziţia faţă de această lege.

În ceea ce priveşte minorii, doctorul Philippe Mahoux , şef al grupului socialiştilor francofoni în Senat explica recent presei motivaţiile proiectului de lege :

« Cred că s-a preferat să se aştepte puţin înainte de a decide, dar experienţa şi mai ales cererile pediatrilor arată că trebuie extinsă legea din 2002, cu toate garanţiile pe care aceasta le oferă dar permiţînd să se răspundă acestor situaţii extrem de dificile şi de dureroase pentru copii. »

Legea ar stipula ca un minor în vârsta de minim 15 ani să poată alege să i se pună capat vieţii nefiind influenţat şi dînd dovada de discernamânt. Ideea este tulburatoare, dar cum spunea şi senatorul Philippe Mahoux, dacă politicienii o iau în considerare este pentru că există multe cereri...

Ce spun însă pediatrii? Dominique Biarent, şef al serviciului de reanimare la Spitalul de copii Rine Fabiola din Bruxelles crede că o astfel de lege ar încadra abuzurile şi ar aduce la lumina zilei, fără ipocrizie, suferinţa copiilor şi dreptul lor de a alege altceva...

« Avem cu toţii de câştigat dacă există transparenţă. În primul rând, pentru că se evită derivele şi putem verifica că lucrurile se petrec de manieră corectă; aceasta ar permite tuturor să lucreze de manieră liniştită şi ar permite mai ales tuturor celor care intervin în aceste situaţii (copiii, părinţii şi personalul medical) de a pune întrebarile corecte.

Nu trebuie crezut că nu existaăsuferinţă în cazul copiilor. »

În fine, trebuie spus că un sondaj recent arăta că 74% dintre belgieni ar fi favorabili acestui drept acordat minorilor...

Se face însă adesea confuzia şi s-a vorbit în presa în aceste zile despre eutanasierea bebeluşilor. Cazul lor este  diferit. Este clar că în orice ţară a lumii,  decizia de a pune capăt suferinţelor copiilor născuţi cu malformaţii mult prea importante este luată adesea şi nu are nevoie de nicio lege. Vorbim aici despre unele malformaţii cardiace sau  leziuni cerebrale iar neonatologii îi informează pur şi simplu pe părinţi atunci când nu mai este nimic de facut.

Dominique Biarent: « Corolarul eutanasiei se referă la o persoană conştientă care cere să moară, iar curmarea vieţii de manieră terapeutică se referă la pacienţii care în mod clar nu sînt capabili să ceară ceva: nou-născuţii, bebeluşii, copiii foarte mici. Aici este mai degrabă vorba despre o decizie luată împreună de corpul medical şi de părinţi. Şi atunci când prognosticul vital este foarte angajat, în general cu un prognostic neurologic care este atât de catastrofic încât  atrage o decizie de stopare a vieţii. »

În ceea ce priveşte cazurile de demenţă, intrăm pe un teren încă şi mai alunecos. Ar fi vorba aici despre bolnavi care, prezentînd anumite simptome degenerative spre demenţă ar cere să li se pună capăt vieţii atunci când îşi vor pierde capacităţile mentale...

Pe scurt ar fi o cerere a cuiva care cândva a cerut să moară dar acum n-o mai cere fiindcă nu mai este capabil....Psihiatrii şi neurologii nu sînt convinşi deloc că aceasta ar fi o idee bună...

Jean-Christophe Bier, neurolog, şef de clinică adjunct la spitalul universitar Erasme din Bruxelles ne vorbea şi despre dificultatea de a stabili dinainte care bolnav va deveni dement şi care nu...

« Putem fi siguri că o boala va degenera spre demenţă ? Depinde despre ce boala vorbim şi depinde de acuitatea cu care a fost pus diagnosticul. Dacă avem de-a face cu o boala degenerativă ca Alzheimer sau alta care antrenează un sindrom demenţial când evoluează, atunci este clar că acesta va fi cazul DACĂ diagnosticul este corect şi nu ne înşelăm.

Cazul discutat de lege este ca ştiind ca în viitor un pacient n-ar mai fi capabil s-o facă, îşi exprimă acum dorinţa de a fi eutanasiat…Acest lucru este complicat din multe puncte de vedere ; s-ar găsi de exemplu , un doctor dispus să practice o eutanasie în aceste condiţii ? Nu sînt condiţiile în care ne aşteptăm să lucrăm, aşa că înţeleg că problema provoacă discuţii . »

Doctorul Bier a recunoscut însă că era mai degrabă sceptic privind modificarea posibilă a legii înainte de o reuniune internă avută cu specialişti belgieni în demenţă. Acum înţelege mai bine că se vorbeşte de fapt despre cazurile celor care nu vor să devina dependenţi de alţii şi nu vor să mai fie în viaţă fără a mai şti că sînt. Şi totuşi, spune el, cererile de acest tip nu sînt multe la momentul actual.

Iar la momentul actual, eutanasia este deci practicata de mai bine de zece ani dar pentru aceasta trebuie ca bolnavul să sufere de o boală incurabilă aflată în stadiu terminal şi obiectiv studiată de un corp medical. Cererea scrisă trebuie facută în mod expres şi nu o singură dată. Persoana trebuie să fie adultă şi clară la minte şi să nu fie victima unei presiuni externe.

Dar interpretări sînt mereu posibile: actualitatea belgiana a acestei probleme este legată şi de cazul unic în lume al transexualului Nathan, eutanasiat în urmă cu o lună, la cererea sa de a opri o viaţă care nu-i aducea decât suferinţă...morală. S-a considerat însă că aceasta era suficient de importantă pentru a echivala cu cea fizică.

Iată deci, Belgia, singularizată alături de Olanda şi de Elveţia, datorită legislaţiei sale privind eutanasia, ar putea deveni, dacă legea este votată pâna în vara anului 2014, din nou singura ţară din lume dar de data aceasta fiindcă ar oferi şi minorilor dreptul de a muri....

 

 
Varianta audio a materialului realizat de Mihaela Gherghişan