Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Reţelele de socializare - platforme de racolare a victimelor traficului de persoane

help.jpg

(FOTO: Reuters)

Traficanţii de persoane folosesc reţelele sociale pentru a-şi racola şi, ulterior, urmări victimele pe care le obliga să se prostitueze. Cele mai multe astfel de femei provind din România, Bulgaria şi Ungaria. Datele au fost oferite de directorul Europol, Rob Wainwright. Într-un interviu pentru RFI, directorul Fundaţiei "Uşa Deschisă", Monica Boseff, arată care sunt metodele prin care sunt atrase tinerele femei şi ce soluţii există pentru combaterea traficului de persoane.

Iniţial, traficanţii de persoane folosesc reţelele de socializare precum Facebook pentru a racola femeile, promiţându-le locuri de muncă în străinătate. Ulterior, ei se folosesc de aceleaşi reţele de socializare şi de serviciile integrate ale acestora (ex: webcam-uri) pentru a-şi supraveghea de la distanţă victimele.

Cum se defăşoară concret procesul de racolare? Directorul Fundaţiei "Uşa Deschisă", Monica Boseff - distinsă cu premiul Departamentului de Stat american pentru lupta împotriva traficului de persoane, premiu pe care-l primesc anual doar 10 persoane în toată lumea - explică într-un interviu la RFI că “iniţial, discuţiile încep pe un ton prietenos, amical, non-invaziv. Ulterior, se ajunge la discuţii care ţin de detaliu. Sunt expuse nemulţumirile: “Îmi caut de lucru, nu găsesc! Sunt suparată că nu am bani etc.” Traficantul oferă imediat suluţia: “Dar cum, o fată atât de isteaţă, drăguţă, să nu îţi găseşti de muncă? Uite, ştiu o gramadă de fete aici venite din România, care s-au realizat...” De aici, lucrurile merg cu o rapiditate greu de urmărit. Abia când ajunge la destinaţie, victima realizează că nu va ajunge niciodată să lucreze la hotel sau menajeră. În acel moment, începe traficarea propriu-zisă”.

Monica Boseff mai atrage atenţia că “nu trebuie să îi subestimăm pe aceşti traficanţi. Deşi au în serviciul lor o grămadă de trepăduşi, cu foarte puţină educaţie sau cu intelect redus, mulţi dintre ei au o aşa-numită şcoală a vieţii, care n-ar trebui subestimată. Au o psihologie fină, ştiu cum să îşi racoleze victimele şamd".

Directorul Fundaţiei "Uşa Deschisă" mai spune că soluţiile pentru contracararea fenomenului sunt educaţia şi oferta locurilor de muncă pentru tineri. “Ce se întâmplă cu cineva căruia nu îi oferi o alternativă? În momentul acesta, ca ţară, noi nu facem prea multe ca să oferim alternative. În momentul în care există o educaţie bună în şcoală, în liceu şi, eventual, cu o facultate în spate, fata respectivă va avea mult mai multe şanse să îşi găsească un serviciu aici în ţară. Este vorba, în plus, de crearea de locuri de muncă pentru că degeaba faci şcoală, dacă după liceu şi facultate nu ai unde să te angajezi”.

Traficul de persoane este considerat o activitate "profitabilă cu riscuri mici" de grupările criminale, care obţin aproximativ 125 de miliarde de euro anual, afirmă Europol. La nivel mondial, 36 de milioane de persoane ar fi victimele unei forme de "sclavie modernă", dintre care cel puţin 500.000 în Europa. Majoritatea victimelor din Europa sunt din România, Bulgaria şi Ungaria, în timp ce Marea Britanie, Germania, Belgia şi Olanda sunt principalele destinaţii pentru trafic.

Directorul Fundaţiei "Uşa Deschisă", Monica Boseff, despre rolul reţelelor de socializare în traficul de persoane