Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce prevede prima lege anti-sărăcie a Guvernului Tsipras?

Parlamentul de la Atena a adoptat primul proiect de lege al noului guvern, cuprinzând măsuri în favoarea populației care trăiește la limita sărăciei. “Este singura lege, în ultimii cinci ani, care nu ia de la oameni, ci le oferă ceva” - declara premierul Alexis Tsipras în plenul Legislativului Elen, înaintea supunerii la vot. Trebuie subliniat că actul normativ a primit, de asemenea, voturile principalului partid al opoziției. Deși, ne amintim, până de curând la conducerea țării, Noua Democraţie nu a avut în niciunul dintre demersurile sale sprijinul Stângii Radicale.

Executivul de la Atena a investit totul în ceea ce numește criză umanitară

Cu acest prim pachet de măsuri, guvernul condus de Alexis Tsipras încearcă să facă vizibilă o diferență. Relaționată, în primul rând,  cu politica de austeritate impusă Greciei de creditorii internaţionali în ultimii cinci ani. O politică despre care spune că și-a demonstrat ineficiența, a adâncit recesiunea și a provocat o criză umanitară fără precedent, în contextul creşterii şomajului (la o rată medie ce tinde spre 30 %), al reducerii salariilor și pensiilor concomitent  cu creşterea taxelor.
Prin urmare, noua lege adoptată de Parlamentul Elen vine în sprijinul gospodăriilor cu venituri reduse, care vor beneficia gratuit de 300 kw/h energie electric; de asemenea, celor aproximativ 300.000 de familii care vor primi bonuri de masă și pentru alimente. Printre măsuri, și alocaţia pentru chirie în valoare de 70 - 220 de euro lunar (estimativ, 30.000 de beneficiari).
Este un demers care corespunde unor necesități vitale. Nu rezolvă însă, lesne de înțeles, problemele tuturor celor afectati de criză. Este un demers în favoarea oamenilor rămași fără curent electric din cauza imposibilitatii de a plăti factura de electricitate în care era inclus, până de curând, impozitul pe proprietate. Este un demers în favoarea populației care nu mai poate să-și asigure necesarul de hrană sau plata chiriei. Sigur, sunt luate în calcul NUMAI cazurile în care se poate demonstra că toate acestea sunt consecințele crizei și măsurilor de austeritate.

Impactul bugetar

Costul aplicării măsurilor a fost estimat la 200,3 milioane de euro pentru cele 9 luni rămase până la sfârșitul anului. Dacă guvernul va menține deschisă această "umbrelă protectoare" pentru un an, costul va ajunge la 270 milioane de euro. Mai mult de jumătate din această sumă reprezintă cheltuielile pentru bonurile de masă și alimente. Nu sunt, însă, singurele costuri. Există și cheltuieli administrative, pentru asigurarea funcționării programelor, care rotunjesc suma la aproximativ 300 milioane de euro. Resursele necesare au fost identificate, spune ministrul de Finanțe Yanis Varoufakis, în programe ale UE.
Oficialul elen spune că bugetul alocat este semnificativ mai mic decat tranșele de rambursare către creditori. Pe 13 martie, Grecia a plătit FMI 366 milioane de euro; trei zile mai târziu, alte 566 milioane, urmând ca pe 20 martie să achite încă 336 milioane de euro. Nu mai departe de 9 aprilie este termenul pentru o nouă tranșă de plăți, în valoare de 465 milioane de euro.
Este motivul pentru care guvernul își declină voința, chiar și în condițiile unei lipse de lichidități extrem de acute, să NU recurgă  la noi programe de creditare. Cum? Este întrebarea care își așteată încă răspunsul.

Următorii pași

Atena se află în plin proces de evaluări și negocieri cu instituțiile creditoare pentru punerea în practică a acordului convenit pe 20 februarie cu miniştri de Finanţe din zona euro. Guvernul va trebui să adopte o serie de reforme pentru a putea beneficia în continuare de fonduri din programul de asistenţă pe care a promis să-l respecte, în condițiile acceptate de predecesorii săi.
Pe de altă parte, deși presiunile sunt mari, guvernul încearcă să-și onoreze angajamentele care i-au asigurat mandatul. Vineri, 20 martie, urmează să fie prezentat în procedură de urgență proiectul de lege privind unele reglementări fiscale, care conține printre altele posibilitatea (în funcție de sumele datorate și în anumite condiții) a plății în până la 100 de rate a datoriilor către stat. Apoi, proiectul de lege privind protecția primei case în cazul executărilor silite, așteptat săptămâna viitoare în Parlament.

FMI: Grecia este cel mai necooperant stat cu care am lucrat vreodată.

Declarația nu a fost comentată la nivel politic. Analiștii susțin că există un sâmbure de adevăr... dar, că acesta trebuie analizat în relație cu situația fără precedent a Greciei, care a găsit nepregătite atât instututiile, cât și cele 3 guverne aflate în ultimii 5 ani la conducerea politică a țării. Grecia poate fi considerată necooperantă, DA,  pentru că face eforturi - spun aceștia - să schimbe o realitate dramatică. Agravată de perpetua criză internă care se autoalimentează pe fondul anchilozărilor sistemice. Atât în interior, cât și la nivelul structurilor internaționale.
 

Corespondenta RFI la Atena, Monica Chihaia, în dialog cu Magda Prelipceanu