Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Reforma învăţământului francez, temă predilectă a alegerilor

UMP, partidul conservator majoritar din Franţa, şi-a prezentat cele 30 de propuneri de reformare a învăţământului. Cu câteva luni înaintea unor alegeri prezidenţiale şi legislative dificile pentru putere, proiectul prezentat acum riscă să pună paie pe foc.

Învăţământul va fi o temă de predilecţie a viitoarei campanii electorale. Toţi experţii o spun şi toate partidele se pregătesc pentru „examen”. UMP, partidul de guvernământ, şi-a predat primul foaia. 30 de propuneri, printre care o serie de minirevoluţii ce vor trebui „negociate” cu grijă cu sindicatele. Astfel, reforma statutului învăţătorilor şi profesorilor este cea mai „delicată”.

În Franţa, din 1950 încoace, în învăţământul secundar (clasele VI-IX), profesorii predau între 15 si 18 ore pe săptămână. Conservatorii vor să revizuiască aceste obligaţii, cu alte cuvinte, să le ceară profesorilor să stea mai mult în şcoli. Profesorii trebuie deci să se implice mai mult în ajutorul personalizat acordat elevilor pentru a le permite tuturor să reuşească, sloganul majorităţii guvernamentale din Franţa. Unele sindicate denunţă deja acest atac împotriva statutului profesorilor. Alţii, mai înţelegători, speră ca noile sarcini date învăţătorilor să fie însoţite de o diminuare a prezenţei lor, în sensul clasic al termenului, în faţa elevilor.

O altă prevedere din lista celor 30 prezentat de UMP prevede o evaluare a profesorilor de către şeful lor direct. Pe scurt, directorul unei şcoli va da „note” profesorilor în funcţie de rezultatele pe care le obţin aceştia cu elevii, dacă elevii progresează sau nu, câţi au promovat la un examen şi câţi nu şamd. În momentul de faţă, cadrele din învăţământ nu trec prin faţa inspectorilor decât o dată la cinci ani.

UMP inovează de asemenea cerându-le profesorilor să descrie punctele slabe şi cele tari ale unui elev, fără să se focalizeze însă pe cele slabe, pentru a-l ajuta să-şi găsească atuurile. Autonomia Şcolilor trebuie şi ea încurajată, spune partidul conservator, lucru care s-ar traduce prin posibilitatea dată directorului să-şi recruteze liber echipa de profesori, totul, fireşte, în funcţie de proiectul respectivei scoli. Propunerea ar avea mai mult succes însă în şcolile cu probleme. „Va fi greu de generalizat această măsură”, spun deja unii observatori.

În sfârşit, ritmurile şcolare ar trebui modificate pentru a lungi anul scolar cu două săptămâni. Se va reveni de asemenea la săptămâna de şcoală de patru zile şi jumătate în loc de patru, actualmente. Trebuie ştiut că, în Franţa, copiii din clasele I-XII nu au decât 144 de zile de şcoală pe an, faţă de 190, pentru colegii lor din Marea Britanie şi 208 - cei din Germania. Adesea însă, elevul francez are mai multe ore la sfârşitul anului. Cu alte cuvinte, învăţământul de aici e mult mai dens, se învaţă mult mai mult într-o singură zi, lucru nu neapărat uşor pentru toată lumea.

În sfârşit, deşi acest lucru nu figurează pe lista celor 30 de propuneri făcute de UMP pentru a reforma învătământul, profesorii de aici vor cere - în schimbul acceptării diverselor măsuri -, un efort financiar din partea guvernanţilor, lucru greu de promis în situaţii de criză. Trebuie însă menţionat şi acest lucru: profesorii francezi sunt printre cei mai prost plătiţi din Europa, de exemplu de două ori mai prost decât cei din Germania.

 
Vasile Damian, despre reforma educaţiei propusă de UMP