Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bucureştenii, în pericol să îngheţe de frig la iarnă. Cine sunt vinovaţii?

calorifer_wiki.jpg

Caloriferele a sute de mii de bucureşteni ar putea rămâne reci la iarnă
Caloriferele a sute de mii de bucureşteni ar putea rămâne reci la iarnă
Image source: 
Wikipedia

Colentina, Fundeni, Doamna Ghica sau Pantelimon. Sunt câteva din marile cartiere ale Capitalei care sunt în pericol să nu poată primi căldură la iarnă din cauza infrastructurii îmbătrânite a sistemului de termoficare. Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România, Radu Opaina, spune într-un interviu la RFI că vina aparţine atât conducerii RADET cât şi Primăriei Bucureştiului.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET, Gabriel Dumitraşcu, şi-a anunţat, luni, demisia, după ce Consiliul General al Municipilui Bucureşti i-a respins planul de administrare, şi a declarat că există riscul ca la iarnă să nu poată fi furnizat agentul termic în anumite zone ale Capitalei.

"Pentru anumite zone din Capitală există riscul ca la iarnă să nu poată fi difuzat agentul termic. Cele mai expuse zone sunt cele din estul Capitalei: Colentina, Fundeni, Doamna Ghica şi Pantelimon", a spus Dumitraşcu, adăugând că există acest risc şi pentru zone centrale ale Bucureştiului.

El a mai spus că a propus un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor critice, care ar fi necesitat aproximativ 10 milioane de lei.

"Este vorba despre reparaţii în zonele critice. Am identificat şi sursa pentru ridicarea parţială de proprire pe cont, am găsit înţelegere la CA al ELCEN şi sper să continue acest program pentru că Bucureştiul are nevoie de căldură la iarnă", a declarat Dumitraşcu, conform Mediafax.

RADET prezentase anterior planul de administrare al instituţiei.

"Lucrurile sunt extreme de grave. Sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă al Bucureştiului este supradimensionat şi îmbătrânit, cu randamente tehnice extreme de scăzute. Sistemul a fost conceput la finalul anilor ’50, când se punea problema industrializării masive a Bucureştiului, motiv pentru care au apărut marile CET-uri din Bucureşti. (…) După 1990 marea industrie a dispărut, iar puterile instalate în centralele termice sunt supradimensionate faţă de necesarul Bucureştiului. Dacă în 1990, în sistemul RADET intrau în jur de 10 milioane Gcal, în 2014 cantitatea intrată era de aproximativ 35% din ceea ce sistemul avea ca intrare în ’90", spunea, pe 11 iunie, Gabriel Dumitraşcu.

„Atât RADET-ul, cât şi Primăria sunt vinovate de această situaţie gravă”

„Este nevoie de o reformare din temelii a sistemului, de noi lideri atât la RADET cât şi la departamentele responsabile din Primărie şi de o implicare cât mai redusă a politicului”, spune, într-un interviu la RFI Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România.

El mai spune că „situaţia la RADET continuă să se degradeze. Acum iese la suprafaţă o mare problemă cu privire la termoficarea din Bucureşti, aceea de a şti că la iarnă e posibil să nu mai avem apă caldă şi căldură chiar dacă o plătim la zi. Dacă citiţi pe site-ul RADET planul de strategie al companiei, veţi vedea că nu sunt decât vorbe goale. Şi eu, dacă ar fi trebui să aprob acel plan, l-aş fi respins pentru că nu conţine practic nimic”.

Întrebat ce ar trebui făcut pentru remedierea situaţiei, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari spune că „ar trebui tăiat în carne vie. Ar trebui interzis într-un fel sau altul ca politicul să se mai amestece în problemele acestea, lucru care se poate face, dar nu cu actuala conducere a RADET-ului sau a celor din Primăria Capitalei care răspund administrativ de RADET”.

Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România, Radu Opaina, despre reţeaua de termoficare a Capitalei