De ce fac tinerii selfie-uri periculoase? Opinia unui sociolog la RFI

O adolescentă de 16 ani din Adjud a fost grav rănită recent, după ce s-a urcat pe un vagon de tren, pentru a-şi face selfie şi s-a electrocutat la firele de înaltă tensiune, suferind arsuri pe mare parte a corpului.

Un polonez în vârstă de 31 de ani s-a înecat într-un râu, încercând să-şi facă un selfie în timp ce cădea în apă, după ce ar fi sărit de pe un pod.

Un alt caz este cel al unei tinere rusoaice, în vârstă de 21 de ani, care şi-a tras un glonţ în cap, în timp ce se fotografia cu arma în mână.

În alt caz separat, doi adolescenţi din Urali au murit în timp ce făceau un selfie ţinând o grenadă în mână.

Sociologul Alfred Bulai spune că "sunt gesturi teribiliste, care există şi în mod obişnuit, independent de ideea de telefon mobil şi de selfie. Procedeul tehnic are însă un alt avantaj şi anume face publice aceste situaţii. Tineri, în general adolescenţi, care încearcă să sfideze regulile au existat în permanenţă, nu trebuie să credem că acum au apărut, datorită telefoanelor mobile. Elementul în plus este vizibilitatea, pentru că evident, ei fac aceste fotografii ca să le posteze pe Internet, pe reţelele de socializare şi sigur că există o anumită dorinţă de notorietate, care poate fi asigurată într-un mod fals, pentru că nu e notorietate, în realitate, prin postarea lor pe Internet, adică prin faptul că există vizualizări, există automat şi o anumită senzaţie că eşti în centrul atenţiei şi că eşti cunoscut".

Pe de altă parte, subliniază sociologul, "să nu uităm, există şi o componentă comercială în povestea asta, pentru că ştim foarte bine că există posibilitatea, dacă ai un număr foarte mare de vizualizări să câştigi chiar un ban de la nenea Google".

"Teribilism cuplat cu multă prostie"

De ce nu funcţionează instinctul de conservare? "În mod obişnuit, sunt oameni care merg la limita riscului, adrenalina joacă un rol important, hormonii la fel, din dorinţa de a epata, de a ieşi în evidenţă, eşti la o anumită limită sau încerci să ajungi la o anumită limită, o dovadă prostească de a sugera că eşti curajos şi că ai tupeu (...). Teribilismul acesta a existat întotdeauna. El e cuplat şi cu multă prostie, adică e foarte probabil ca cineva să nu ştie că prin firul ăla mare şi gros trec mii de volţi", crede Alfred Bulai.

Ce soluţii sunt? "Ar trebui să existe campanii şi studii serioase vizavi de efectele nocive ale Internetului. Vorbiţi de exemplu cu psihiatrii, care au tot mai multe cazuri de depresii grave la copii, ceea ce în mod normal n-ar trebui să existe. Sunt multe efecte negative, nocive, ale utilizării proaste a Internetului, deci nu ideea că Internetul este ceva rău (...), nu există formule de învăţare a noului mijloc de comunicare (...). Să stai la jocuri, copil care stă la 14 ani la jocuri 10-12 ore pe zi vă garantez că este o persoană asocială, care va avea mari probleme. Un psihiatru sublinia o chestie foarte interesantă: ce efecte are asupra psihicului faptul că tu joci zeci de mii de jocuri unde ai zece vieţi şi ai senzaţia că ai şi-n viaţa reală mai multe vieţi", conchide sociologul.