Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Reportaj:”Așa secetă nu am mai văzut. Am udat, dar cât putem uda?Am muncit degeaba...”

img_4158.jpg

Reportaj:”Așa secetă nu am mai văzut. Am udat, dar cât putem uda?Am muncit degeaba...”
Sursa imaginii: 
Valeria Vițu

În R.Moldova, culturile agricole au fost compromise de secetă în mai multe regiuni. În aceste zile, canicula însă s-a mai domolit și vremea s-a răcit, iar pe alocuri sunt anunțate ploi. Totodată, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis o avertizare cod galben, precizând că ”în legătură cu stabilirea etiajului de vară, în râurile republicii se va menține seceta hidrologică până pe 24 august”. În aceste condiții, agenții economici, dar și populația este îndemnată să consume rațional apa. Cum se descurcă țăranii din nordul R.Moldova, afectați de secetă?

”Așa secetă nu am mai văzut. Am udat, dar cât putem uda. Am muncit degeaba”, ne spune printre lacrimi, mătușa Vera, din satul Toxobeni, raionul Fălești. Bătrâna a venit la piața din Sculeni, cu vreo 20 kilograme de roșii, culese din grădina sa. Femeia își amintește că anul trecut a fost unul bun, cu ploi și roadă bogată, pe când în acest an, „nu sunt ploi, nici apă în fântâni nu este. Știți că seacă. Am o fântână în ogradă și una în drum, care are un izvor. Nu prea merge nici vânzarea. Cu trei lei kilogramul de roșii, nu ai cui să le vinzi. Sunt mai mici, sunt afectate de secetă. Așa vara secetoasă demult nu am avut. Udăm legumele cu mâinile noastre,asta-i viața”, povestește mătușa Vera.

Sătenii din Sculeni se plâng că din cauza secetei, în acest an, nu vor avea legume și zarzavaturi pentru iarnă și vor fi nevoiți să le cumpere. Lica Costachi în vârstă de 64 de ani vinde pere la piața pentru a câștiga un ban. Femeia are o pensie de 700 de lei (puțin peste 30 de euro) și cu greu îi ajunge, îmi spunea, în timp ce stătea la sfat cu câteva vecine.”Pensia este mică, nu avem cu ce trăi. Secetă mare avem. Din iunie nu a mai plouat la Sculeni. Venim cu marfă aici și nici nu o putem vinde. Mai avem apă în fântâni și udăm,dacă nu e, se uscă tot. Ne este greu, dar de aici nu plecăm. Aici ne-am născut , aici vom muri”.

”Porumb nu avem, răsărita este seacă, fasole nu sunt,cartofii s-au uscat, ceapă și morcov nu avem, totul trebuie să cumpărăm. Dar cu ce? Pensia este mică. Ce faci cu 700 de lei?Plătim facturile pentru energia electrică, telefon, cumpărăm o butelie de gaz, care e peste 400 de lei. Energia electrică s-a scumpit. Noi cum să trăim?”, se întreabă Lica Costachi din satul Sculeni, de la granița cu România.  

Și pentru că nu au prea multă roadă de recoltat, țăranii sunt deja cu gândul la semănatul culturilor de toamnă. Dumitru Parascan din Toxobeni: ”Totul are de suferit din cauza secetei. Acum ne pregătim de semănat, dar nu avem puteri. Motorina este scumpă, un litru 16 lei (cca 0,70 euro).Eu cred că până nu s-a revolta țăranul, nu va fi dreptate. Țăranul este cel mai înjosit. Problemele în sat sunt mai mari decât se văd la Chișinău”.

Potrivit datelor Asociației Producătorilor Agricoli UniAgroProtect, din cauza secetei drastice și temperaturilor caniculare, recoltele de porumb, floarea soarelui și sfeclă de zahăr, ar putea fi mai mici decât anul trecut cu până la 60 la sută. Și recolta de grâu din acest an, abia dacă acoperă cheltuielile fermierilor, scrie portalul mold-street.md.

Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare anunță că în condițiile de secetă, se constată o diminuare a recoltei medii per hectar cu circa 30 la sută, în raport cu nivelul preconizat: orz – 3,3 tone/ha pentru zona de Nord şi  2,3 -2,4 tone/ha pentru zonele Centru-Sud; grâu - 2,8 tone pentru zona de Nord, 2,4 pentru zona Centru şi 2,2 –zona Sud. La recoltarea rapiţei au fost obţinute de la 2 tone, la 4,5 tone per hectar. În condiţiile de secetă, când volumele se reduc, creşte calitatea produsului. Ponderea grâului alimentar va înregistra, estimativ, 65-70 la sută. Volumul grâului alimentar va constitui circa 550-600 mii tone, acoperind necesarul pentru asigurarea securităţii alimentare de 350 mii tone. 

La dezvoltarea culturilor de grupa a II: porumb boabe, floarea soarelui, soia, sfecla de zahăr, seceta a provocat o  accelerare a fazelor de creştere şi dezvoltare a plantelor. Impactul va fi estimat în procesul recoltării. În condiţiile meteorologice a unei zone de risc, în care se află Republica Moldova, unde seceta devine tot mai frecventă, diminuarea recoltei este un factor ordinar, care poate fi depăşit prin respectarea tehnologiilor moderne de lucrare conservativă a solului, utilizarea unor soiuri cu rezistenţă sporită (tolerante la condiţii de secetă), respectarea asolamentului şi utilizarea concomitentă a unui spectru larg de soiuri.

 

 
Reportaj realizat de Valeria Viţu