Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


„Coregrafia” prin care Croația silește Ungaria să permită trecerea refugiaților pe teritoriul său

pt_calin.jpg

Imigranți la Baranjsko Petrovo Selo, Croația

Numărul de refugiați care continuă să sosească din Grecia prin Macedonia, Serbia, Croația este mare. Austria a început să respingă migranții de la graniță după ce 25 de mii de oameni au pătruns în Croația sâmbătă și duminică. Deși Ungaria și Croația se acuză reciproc de gestionarea crizei migranților, totuși pe teren se întâmplă un ritual foarte bine pus la punct, explică la RFI jurnalistul AFP Călin Neacșu.

„La pătrunderea, dinspre est, în Croația este un sătuc prăpădit – Tovarnik - cu 20,30 de case, cu o gară care seamănă mai degrabă cu o haltă, are doar un peron și două linii de cale ferată. Acolo sunt îngrămădiți în permanență între 3 mii și 4 mii de oameni. De acolo sunt transportați cu autobuze și cu trenuri către Ungaria și Slovenia.

Acum mă aflu la Baranjsko Petrovo Selo. După mai multe zile în care Ungaria a refuzat să accepte trecerea acestor refugiați pe teritoriul ei, croații, excedați, i-au adus pur și simplu la frontiera maghiară și i-au lăsat acolo forțând Ungaria să-i accepte. Deși Ungaria și Croația se acuză reciproc de toate relele în gestionarea crizei migranților totuși pe teren se întâmplă un ritual foarte bine pus la punct și foarte bine rodat. Croații îi aduc pe refugiați cu autobuzele la Baranjsko Petrovo Selo, aceștia coboară pe partea croată, traversează frontiera pe jos, iar în partea ungară sunt așteptați de autobuze, urcă la bordul acestor autobuze – care nu pierd vremea - și pleacă mai departe către frontiera cu Austria.

Am fost ieri la un alt punct de trecere a frontierei, Botovo, acolo trecerea graniței a fost și mai spectaculoasa. Refugiații au ajuns cu trenul, în 11 vagoane, peste 1200 de oameni. Ei au fost dați jos din tren în halta care se află la 2 km de frontiera maghiară, au fost ghidați de polițiști croați arătându-li-se în ce direcție este frontiera maghiară”.

Unde sunt marile organizații umanitare?

Denumirea pe care o folosesc cel mai adesea autoritățile din Macedonia, Serbia sau Croația este centre de primire în loc de tabere de refugiați pentru că nu este o prezență permanentă a migranților acolo, explică jurnalistul Călin Neacșu.

„Este extrem de spartan totul în aceste centre de primire, de triaj. ONG-știi sunt foarte discreți de această dată. De la Crucea Roșie, locală sau internațională, sunt doar o mână de oameni. Alte organizații umanitare pe care le-am văzut sunt de regulă organizații creștine, precum Caritas sau Crucea de Malta, sau organizații necunoscute pe plan internațional care vin și fac mâncare caldă pentru refugiați, le oferă fructe sau biscuți. Refugiații au decența să nu se plângă”, mai spune la RFI jurnalistul AFP Călin Neacșu (AUDIO)

Jurnalistul AFP Călin Neacșu în dialog cu Magda Prelipceanu