Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ultime evoluții în criza refugiaților – Austria face modificări în Constituție, Croația deblochează granița cu Serbia

refugiati_granita_austria.jpg

Mii de refugiați așteaptă să treacă granița în Austria
Mii de refugiați așteaptă să treacă granița în Austria
Image source: 
Reuters

Camera superioară a Parlamentului Austriei a modificat Constituţia pentru a obliga autorităţile locale să accepte o cotă de migranţi egală cu 1,5% din populaţie. Croaţia a acceptat, sub presiunea Uniunii Europene, să anuleze blocada pe care a instituit-o la frontiera cu Serbia.

Constituția Austriei a fost modificată de camera superioară a Parlamentului pentru a obliga autorităţile locale să accepte o cotă de migranţi egală cu 1,5% din populaţia ţării, în pofida opoziţiei extremei-dreapta, în ascensiune, relatează AFP.

Decizia, care reflectă eforturile Uniunii Europene de a obliga statele membre să accepte şi mai mulţi migranţi, vizează să decongestioneze principalul centru pentru refugiaţi de la Traiskirchen şi urmează să intre în vigoare la 1 octombrie.

Iniţiativa aparţine social-democraţilor cancelarului Werner Faymann şi Partidului Poporului (centru-dreapta), care alcătuiesc coaliţia aflată la guvernare în Austria.

Majoritatea de două-treimi, necesară modificării Constituţiei, a fost obţinută cu voturile Verzilor.

Partidul Libertăţii (extremă-drepata) - care vrea să restricţioneze numărul migranţilor şi care conduce în sondajele de opinie la nivel naţional cu aproxmativ 30% în preferinţele austriecilor - s-a opus modificării Constituţiei.

Austria a devenit în ultimele luni o ţară de tranzit majoră pentru zecile de mii de migranţi care pătrund pe tertoriul ei dinspre Ungaria, unde ajung pe ruta din Balcanii de vest. Aceştia se îndreaptă către nordul Europei, în special către Germania.

Însă această ţară bogată, cu o populaţie de 8,5 milioane de locuitori, se aşteaptă, la rândul ei, să primească anul acesta aproximativ 80.000 de solicitări de azil, un număr foarte mare în comparaţie cu alte state membre UE, raportat la populaţie. Viena a fost unul dintre principalii susţinători ai sistemului UE de cote în vederea distribuirii migranţilor.

Croația redeschide frontiera cu Serbia

Croaţia a acceptat, sub presiunea Uniunii Europene, să anuleze blocada pe care a instituit-o la frontiera cu Serbia, care a condus la o deteriorare a relaţiilor bilaterale. ”Frontiera a fost deblocată. Toate vehiculele, indiferent de numerele lor de înmatriculare, pot intra în Croaţia”, a anunţat ministerul de interne de la Zagreb.

Devenită o ţară de tranzit majoră în Balcani, după ce Budapesta a închis frontiera migranţilor venind dinspre Serbia, Croaţia şi-a închis săptămâna aceasta frontiera vehiculelor sârbeşti, în semn de protest faţă de afluxul de migranţi dinspre Serbia.

După summitul excepţional dedicat acestei crize, în care liderii europeni au convenit să consolideze frontierele externe ale uniunii şi să ofere un ajutor umanitar vecinilor lor, fluxul refugiaţilor care încearcă să ajungă în vestul Europei prin Blacani rămâne important.

Ungaria continuă ridicarea de garduri la graniță

Adeptul unei linii dure, premierul maghiar Viktor Orban a instalat deja sârmă ghimpată pe o lungime de 41 de kilometri din frontiera cu Croaţia şi a anunţat că vrea să o închidă ermetic împotriva refugiaţilor. ”Instalarea unei protecţii la frontiera cu Serbia a atins obiectivele pe care ni le-am dat. Este de datoria noastră să facem acelaşi lucru la frontiera cu Croaţia”, a declarat el într-o conferinţă de presă la Viena, unde a fost primit de către cancelarul Werner Faymann.

Orban, care rămâne inflexibil în privinţa problemei de fond, a subliniat că vrea să obţină, în prealabil, susţinerea cât mai multor parteneri internaţionali. El intenţionează să se întâlnească cu secretarul general al ONU Ban Ki-moon la New York, săptămâna viitoare, în cadrul Adunării Generale a ONU, şi să efectueze vizite ”în alte ţări”. ”Experienţa de la frontiera sârbă arată că este necesar să obţinem o susţinere înainte să închidem o frontieră”, a recunoscut el.

Această închidere a fost dur denunţată de către numeroase ţări, iar imaginile cu migranţi blocaţi de gardul de sârmă ghimpată au făcut înconjurul lumii.

”Ungaria apără de fapt Spațiul Schengen” – lideri europeni

Un număr tot mai mare de lideri apreciază, în prezent, mai mult sau mai puţin deschis, că Ungaria îşi îndeplineşte rolul de apărătoare a frontierei zonei Schengen, în faţa ambiguităţilor Uniunii Europene şi incapacităţii acesteia de a controla fluxul de migranţi care sosesc în Grecia din Turcia.

După liderul CSU - aripa bavareză a formaţiunii cancelarului german Angela Merkel -, vicecancelarul conservator austriac Reinhold Mitterlehner şi-a exprimat, la rândul său, susţinerea faţă de Orban. ”Viktor Orban nu se înşală prea tare atunci când apreciază că UE trebuie să-i spună ceea ce aşteaptă cu adevărat de la el. Trebuie să protejeze frontiera UE? Ori Acordurile de la Dublin sunt caduce? Domnul Orban este primul expus” fluxului migraţiei, a declarat el pentru cotidianul Die Presse.

Într-o vizită la Beremend, la frontiera dintre Croaţia şi Ungaria, adjunctul secretarului general al ONU Philippe Douste-Blazy a pledat pentru introducerea unei taxe europene asupra tranzacţiilor financiare în vederea finanţării găzduirii refugiaţilor politici şi ajutorării ţărilor în curs de dezvoltare, de unde sunt originari imigranţii economici.