Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cristian Movilă, fost fotograf de război : „Ne-am târât zeci de metri pe trotuar. E incredibil să auzi sunet de război în Paris.”

Fotograful roman Cristian Movilă a  fost martor la unul dintre atacurile pariziene, la cafeneaua de lângă clubul Bataclan. la atacul sângeros de la restaurant. La RFI el descrie scenele de război din capitala Franței.

Eram cumva vizavi de această cafenea. Am început să aud împușcături. M-am lăsat pe burtă, pe lângă niște mașini. Eram pe trotuarul de vizavi. După câteva momente m-am uitat printre mașini și am văzut cum doi bărbați în cafenea trăgeau unde nimereau. Am auzit apoi sirenele politiei. M-am îndepărtat pe locul acela, am mers pe burtă, ne-am târât mai mulți. Era o situație de neimaginat. Ne-am târât așa zeci de metri. Sunetul sirenelor se auzea tot mai tare. Atunci, cei doi au ieșit din cafenea și au început să alerge. Au intrat pe o alee, străduță, unde era intrarea sălii de concert.

Apoi au venit forțele speciale și au început să tragă după ei. Era exact ca în război. Eu știu sunetul armelor, am fost fotograf de război, dar e incredibil să auzi sunet de război în Paris.

Rep : I-ai auzit strigând ceva pe acei oameni ?

Da. Când au ieșit din cafenea strigau ceva legat de Siria. Eu nu vorbesc franceză, nu am înțeles, dar strigau ceva legat de Siria.

Rep : Ai apucat să îi vezi, erau mascați ?

Nu, nu, nu erau mascați. Pe unul l-am văzut în lumina unui felinar, avea barbă. Am mai văzut că aveau, cum să zic, multe lucruri pe ei.

Rep : Multe haine ?

Nu atât multe haine, cred că mai mult genți. După aceea am auzit că și-au încărcat de multe ori armele în interior. Vă dați seama că încărcătoarele de AK 47 sunt grele. Trebuia să aibă ceva genți, probabil că asta era.

Rep : Au continuat să tragă și pe stradă sau numai în cafenea ?

Pe stradă lumea fugea după ce se auziseră împușcăturile în interior. Nu îmi aduc aminte să fi văzut pe cineva împușcat pe stradă.

Rep: Ce sentimente te dominau când ai vazut ce se intamplă?

Frica, frica – vă dați seama. Tremuram şi mă uitam de jos. Mă uitam după prietenii mei cu care eram şi nu îi mai vedeam. Nu imi venea să cred ce se întâmplă. M-am gandit să fac niste poze, dar am zis că mai importantă e viata mea. Dupa aceea s-au auzit tot felul de explozii... era incredibil.

Rep: Ai ramas langă sală sau ai plecat ?

Da, am rămas. Nici nu puteai să pleci. Poliţia a împrejmuit repede zona şi am stat până la două-trei dimineaţa acolo. Dacă voiai să iesi din perimetru, trebuia să le declari politiştilor ce ai văzut şi unde fusesesi.

Rep: Ai vazut ce s-a întamplat şi la Bataclan?

Da. Eram în zona şi i-am vazut cum îi scot. La un moment dat, am vazut 20-30 de oameni ieşind de pe o alee. Unii şchiopătau, ţipau, erau plini de sânge. Era haos total, o chestie de neimaginat în Paris. Apoi au ajuns ambulanţele şi au început să ii scoată, tot aşa, pe tărgi pline de sânge. Doctorii păreau şi ei destul de speriaţi. Eu eram la doar cativa metri. Am facut câteva imagini cu telefonul. Dar e incredibil, am vazut oameni total ciuruiţi in Paris.

Rep : Cât a durat toată acţiunea poliţiei?

A durat mult, o ora-două. Au început să iasă din sală nişte oameni, apoi nu a mai ieşit nimeni... Ceilalţi erau ostatici. Nu vedeam nimic, doar se auzea dinauntru că se trage.

10639