Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Așteptări pentru 2016: Creșterea bugetului DNA, o strategie culturală națională și reabilitarea clădirilor cu risc seismic

Întrunire inedită, miercuri, la Palatul Parlamentului. Pentru prima dată, membrii societății civile, dar și simpli cetățeni au fost invitați de Guvern să participe la discuții pe tema bugetului pe anul următor.

Demersul, laudat inițial de membrii societății civile, a fost criticat în debutul întrunirii de către cei prezenți, după ce ministrul pentru Dialog Social, Violeta Alexandru, a anunțat că Guvernul a aprobat deja bugetul pe 2016, cu mai puțin de două ore înainte de această dezbatere menită tocmai să strângă sugestii pertinente pentru alcătuirea unui buget pe 2016 cât mai echilibrat. În consecință, după cum a recunoscut și ministrul Violeta Alexandru, discuțiile și-au pierdut din caracterul practic, devenind mai de grabă pur informative.

Au urmat totuși, timp de aproximativ două ore, discuții între reprezentanții societății civile și miniștri prezenți în sală. Printre ei: ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, șeful Transporturilor, Dan Costescu, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, dar și simpli cetățeni interesați de cum va arăta bugetul pe anul următor.

Au fost solicitări variate: de la cultură la economie, de la religie la taxe, de la invatamant la atragerea de fonduri europene. Iată ce le-au transmis cei prezenți în sală oficialilor guvernamentali:

 

Din partea Fundației Euronest, propunerea noastră viza creșterea bugetului alocat Direcției Naționale Anticorupție cu minim 50%, precum și suplimentarea bugetului alocat DIICOT, cu o sumă ce urma a fi stabilită ținând cont de numărul mare de dosare, impactul direct asupra încasărilor bugetare, necesitatea reducerii corupției în România, precum și angajamentul actualului Guvern în fața partenerilor străini de a asigura credibilitate și transparență actului guvernamental.

Pentru bugetul din 2016 cred că ar trebui stabilirea unei strategii culturale și în cadrul acestei strategii să fie definite două – trei direcții majore care să fie finanțate din bugetul de stat. Este responsabilitatea Guvernului să promoveze propria cultură, pentru că aceasta este un motor de dezvoltare a națiunii. Există, de exemplu în alte țări, eu am fost în Polonia și am văzut. Există un program național care se numește Cultura Plus, dezvoltat pe mai mulți ani – începuse prin 2010 – și se finața cu câteva zeci de milioane de euro. Finanțând cultura de la bugetul de stat, încurajezi și atragerea de fonduri europene. Dacă tu nu bagi niciun ban, nici Europa nu o să susțină ceva ce e zero și nu poate să primească nici cinci bani din altă parte.

Bună ziua! Mă numesc Adrian Aciu. Sunt din partea Asociației Civice Dreptate. Noi am venit în special pentru aspectele legate de drepturile omului și de ce s-a crescut într-o parte, de ce s-a scăzut în cealaltă parte. S-a scăzut la investiții și cu toții suntem de acord că România nu poate progresa fără investiții. Vrem să se facă fabrici, să se facă locuri de muncă.  Iar o altă categorie de propuneri era legată de analiza foarte atentă a găurilor negre din buget. 

O problemă care în ultimul timp a fost o mare dezbatere în societatea românească, cu privire la finanțarea sau nu a cultelor de către statul român. Este o problemă. În niciun caz nu trebuie să se ajungă la o dezbinare a societății pe acest subiect. Tot timpul se uită la nivel înalt. Ar trebui să ne uităm la nivelul de jos. Eu cunosc cazuri concrete, mai ales în județele Harghita și Covasna. Sunt din București, dar cunosc situația din toată țara și cunosc situații particulare și cazuri concrete acolo. Singurele instituții românești de agregare culturală și de păstrare a identității naționale au rămas parohiile ortodoxe din aceste județe și care în lipsa minimei finanțări care venea – cum în buget a fost prevăzut zero pentru acest lucru – vor fi închise. Veniturile proprii sunt extrem de mici.

E vorba despre rezolvarea unei probleme care de 26 de ani a fost continuu amânată. E vorba de categoria clădirilor încadrate în clase de risc seismic. Un subiect despre care se vorbește numai în contextul altor tragedii. În rest este trecut cu vederea. În primul rând, finanțarea acestui domeniu. Fără finanțare nu se întâmplă nimic. În București sunt 174 de clădiri încadrate în clasa 1 de risc seismic, pericol public. Aici nu e vizată doar viața persoanelor  care locuiesc în aceste clădiri. E vorba și de clădirile învecinate și de persoanele care vor tranzita acea zonă în momentul în care un cutremur va avea loc. Mai este și problema celor care nu sunt de acord cu reabilitarea. Legea cere tocmai luna de pe cer. Cere unanimitate, ca toți proprietarii, fără excepție, 100% să fie de acord. Unanimități nu există în democrație. Solicitarea este simplă: modificarea acelui articol de lege care cere unanimitate, în majoritate simplă.

Să se aibă în vedere la construirea bugetului, liceele vocaționale care au nevoi deosebite de celelalte unități de învățământ. Au nevoie de spații, nu au nevoie de calculatoare. Au nevoie de vestiare, nu au nevoie de atât de multe manuale, culegeri ș.a.md. Au nevoie de profesori specializați în educație fizică, în kinetoterapie. Au nevoie de cabinete medicale mai mult decât orice alt liceu. Liceul de muzică are cabinet medical, iar liceul de coregrafie, unde se rup coloane, se rup mâini, se rup picioare, nu are cabinet medical.

Mă numesc Eugen Lucan. Sunt unul dintre semnatarii unei scrisori deschise către primul-ministru, prin care am solicitat o amnistie reală a dobânzilor și penalităților, corelate cu fondurile europene. Practic, foarte mulți beneficiari de fonduri europene au primit de la ANAF amenzi și penalități pe rambursările care au venit cu întârziere de la Ministerul Fondurilor Europene. Acești beneficiari de fonduri europene, în momentul de față au cazier fiscal și practic ei sunt neeligibili pentru alte tipuri de finațări.

 
Membri ai societății civile, dar și simpli cetățeni le-au solicitat miniștrilor modificarea bugetului pe 2016