Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Câtă mâncare aruncă românii de sărbători? "De vină sunt în special promoţiile"

În ultimele zile ale anului, românii sunt tentaţi să pună în coşul de cumpărături mai multe produse decât le trebuie. Şi nu doar românii, tendinţa se înregistrează la nivel mondial şi nu numai de sărbători, ci şi în restul anului.

O bună parte din mâncarea cumpărată pentru masa de Anul Nou ajunge a doua zi la gunoi, unele pachete nefiind nici măcar desfăcute.

Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons, organizaţie pentru protecţia consumatorilor, spune la RFI că "din păcate, românii nu se încadrează doar în această perioadă la acest segment, ci şi în general, o familie medie de români, conform unui studiu pe care l-am realizat cu puţin timp în urmă, aruncă undeva cam la 35% din alimentele cumpărate, iar în perioada aceasta de sărbători se ajunge chiar la 37-38%".

Conform unei statistici europene de acum trei ani, fiecare român aruncă anual 97,5 kilograme de mâncare.

La nivel mondial, irosim cu mâncarea aruncată, un teren agricol de mărimea Chinei, împreună cu Mongolia şi cu Kazakhstanul, spunea după prezentarea raportului Planeta Vie astă primăvară directorul WWF România, Magor Csibi.

"Pentru a produce mâncarea aruncată în fiecare an, folosim cantitatea de apă cât produce râul Volga într-un an, adică un râu cam de două-trei ori cât Dunărea, dacă ne uităm la debit. Atâta apă aruncăm noi în fiecare an pe alimentele pe care nu le folosim", preciza directorul WWF România.

"Ca să mă refer la România, din fiecare cinci pachete alimentare, unul este aruncat, fără ca vreodată să fie deschis", mai spunea Magor Csibi.

Totuşi, cum se face că de sărbători, românii cumpără mult mai multe alimente decât le trebuie, deşi sunt conştienţi din experienţa anilor trecuţi că o bună parte din aceste produse va ajunge la ghena de gunoi? Preşedintele InfoCons, Sorin Mierlea, crede că de vină sunt "în primul rând promoţiile. În această perioadă, în general magazinele vin cu promoţii foarte agresive. Avem tendinţa de a cumpăra, gândindu-ne că facem o aşa-zisă afacere cumpărând cu un preţ mai mic o cantitate mai mare de produse. Pe de altă parte, poate şi după atâţia ani de comunism, în care era foarte complicat să găseşti mâncare, avem încă tendinţa de a cumpăra mai mult, conştient sau inconştient de a avea în frigider o cantitate mai mare de produse. Şi cred că nu în ultimul rând, tradiţia de a nu ne prinde Anul Nou sau Crăciunul cu masa goală, să fie masa plină, să fie de toate, să fie din belşug şi uităm după aceea că în luna ianuarie, în luna februarie, ne trezim cu găuri în bugete, credite de nevoi personale pe care le-am făcut şi care trebuie după aceea plătite".

Studiile Uniunii Europene estimează că gospodăriile sunt responsabile pentru 42% din cantitatea totală de deşeuri din produse alimentare, producătorii pentru 39%, retailerii pentru cinci procente, iar sectorul de livrări la domiciliu pentru 14% din total.

Aşadar, când mergeţi la supermarket de sărbători, înainte de a vă pune la coada de la casă, întrebaţi-vă dacă chiar vă trebuie tot ce aţi pus în coşul de cumpărături.

Sorin Mierlea şi Magor Csibi, intervievaţi de Cosmin Ruscior, despre risipa alimentară
2095