Violența sexuală împotriva femeilor ia amploare în R.Moldova Reportaj AUDIO

Majoritatea moldovenilor consideră că violența sexuală nu este în general o infracțiune. Violul conjugal nu se percepe ca o formă de violență, ci mai degrabă este considerat ca o responsabilitate care ține de viața de familie. În Republica Moldova infracţiunile privind viaţa sexuală reprezintă o categorie specifică, iar numărul acestor cazuri este în creştere. Între timp, numărul adresărilor la serviciile sociale cât și la poliție, procuratură sau în instanța de judecată este mic. Cel mai important factor care determină acest lucru ține de stereotipuri și prejudecăți.

Am rugat-o pe Daniela Misail-Nichitin, directoare de program la Centrul Internațional ”La stradă” să vină în ajutor femeilor care au avut de suferit, cu unele sfaturi.” În cazul în care victima nu are un avocat, îi vine extrem de complicat să parcurgă acest traseu până i se va face dreptate, ori prezența avocatului o ajută atât din punct de vedere juridic, cât și din punct de vedere informațional, explicându-i care este procedura, în ce va consta fiecare etapă, care sunt riscurile la diferite etape. Astăzi, asta putem să le recomandăm sau cel puțin să înceapă cu un apel la linia fierbinte 0 -8008 – 8008”. 

Victimele violenței sexuale în familiei uneori iau foarte greu decizia de a se adresa și a solicita ajutor sau au vorbi cu cineva, spune Daniela Misail-Nichitin. ”Pe lângă trauma profundă pe care o trăiesc, sentimentul de vină este foarte mare. Victimele de multe ori se simt trădate. Frica de a nu fi blamate și rușinea este atât de mare, încât ea are nevoie inițial măcar de o pereche de urechi care să o audă, să o înțeleagă, să nu o acuze. În cazul victimelor din sate este mai dificil, nu doar pentru că nu cunosc și nu știu unde să se adreseze, dar inclusiv specificul comunității rurale.Oamenii sunt mult mai apropiați unii de alții, comparativ cu cei din orașe. Distanța aceasta socială este mult mai mică”.

Iată ce spune și jurnalista, regizoarea mai multor spoturi sociale, Viorica Meșină:”Poate acum, după ce vom vorbi, o să apară mici semnale că femeile încep să nu se teamă. Când  reflectăm cazurile de violență, îmi este interesant deseori ce zice acel judecător, nu ce zice victima, pentru că este clar ce este cu victima și ea devine victimă o dată în plus a interesului public. Dacă tu ai trăit o dramă și dacă această dramă este dificilă pentru tine, tu o mai trăiești încă o dată, prin interesul public față de tine”.

Deseori intervenţia poliţistului de sector în astfel de cazuri se rezumă la recomandarea  să ierte agresorul pentru a nu iniţia dosar penal, declarațiile victimelor nu sunt luate în seamă, inclusiv de rude.”O altă lacună este că sistemul de drept este perceput ca asigurând drepturile și libertățile persoanei bănuite de săvârşirea infracţiunii, legislaţia nu oferă un statut special persoanei afectate în raport cu victimele altor infracţiuni, ceea ce face ca ele să nu aibă încredere în organele de drept și societate”.

Confruntarea directă a victimei cu agresorul conduce de multe ori la manipularea victimei sau amenințarea ei, ceea ce rezultă cu retragerea plângerii, iar uneori chiar cu condamnarea victimei pentru declarații false. De regulă, copiii şi victimele violului conjugal tolerează fenomenul mulţi ani la rând şi apelează după ajutor când nu mai pot suporta, toate acestea complicând probarea infracțiunii. Totodată, încă foarte puţine victime ale violenţei sexuale beneficiază de asistenţă psihologică după ce depun plângere la poliţie şi a fost iniţiată cauza penală împotriva agresorului.

Directoarea Centrului pentru Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac consideră că ziariștii ar trebui să fie mai bine informați și să abordeze mai profund cazurile legate de violența sexuală împotriva femeilor.”În materiale noastre trebuie să apară omul, dar să apară și sistemul cu lacunele lui și cu problemele pentru că noi putem schimba lucrurile, noi putem pune presiune pe autorități, pe instituțiile statului care trebuie să-și facă treaba. Și dacă noi o scoatem aceste probleme și o să le abordăm bine, eu cred că vom obține și mici schimbări sau cel puțin cu pași mărunți, să obținem schimbarea de care avem nevoie”.

Numărul cazurilor de violență sexuală este mult mai mare, dar aceste cazuri nu sunt semnalate organelor de drept pentru că violența sexuală este un tabu în societatea moldovenească. Potrivit studiului ”Bărbații și egalitatea de gen în R.Moldova”, aproape fiecare al cincilea bărbat a făcut sex cu o femeie, fără ca aceasta să-și dorească, iar aproape fiecare al patrulea bărbat cu o femeie care era prea beată ca să spună că nu-și dorește acest lucru.18 la sută dintre bărbați au recunoscut utilizarea forței pentru a întreține relații sexuale cu actuala prietenă/soție, iar 14 la sută dintre bărbați au folosit forța pentru a face sex cu fosta prietenă/soție. Aproximativ 5 la sută dintre bărbați au săvârșit abuz sexual în grup.