Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Siria la cinci ani de la izbucnirea războiului : 470 de mii de morţi, milioane de sirieni sacrificaţi şi 275 de miliarde de dolari, risipite

article-syria1-1220.jpg

Image source: 
REUTERS

Negocierile sub egida ONU în vederea încetării conflictului din Siria s-au reluat luni, 14 martie, cu o zi înainte de o nouă sumbră aniversare a cinci ani de la declanşarea acestuia de la văpaia revoltelor din Egipt şi Tunisia.  Astfel, în 15 martie 2011, un apel către populaţie de a se ralia împotriva regimului lui Bashar al Assad avea să ducă la un rezultat neaşteptat pentru toţi actorii : protestele de la Damasc se extind ca o văpaie în toată Siria şi nu s-au stins nici acum. Bilanţul este unul tragic, după cum o arată toate rapoartele, în special cele ale organizaţiilor neguvernamentale care încearcă să diminueze efectele unui război civil care a răpit deja viaţa a cel puţin 470.000 de persoane.

Potrivit unui raport realizat de Centrul Sirian pentru Studii Politice pe lângă cele 470.000 de persoane care au murit, peste 1,9 milioane au fost rănite şi 45% dintre locuitori, respectiv peste 10 milioane, şi-au părăsit locuinţele, mutându-se în alte zone ale ţării sau emigrând. Un raport publicat chiar în ajunul « aniversării » de către experţii UNICEF arată că, dintre persoanele care au fugit din oraşele devastate, 2,4 milioane sunt copii. Potrivit raportului, intitulat '''No Place for Children'', după cinci ani de război peste 8 milioane de copii în Siria și în țările vecine au nevoie de asistență umanitară, în condițiile în care planul internațional de răspuns privind Siria este subfinanțat cronic. Raportul mai arată că numărul persoanelor rămase în Siria într-o situaţie critică, prinse în oraşele capcană asediate, s-a dublat. « Cel puțin două milioane dintre persoanele care nu beneficiază de asistență sunt copii, inclusiv peste 200.000 în zone sub asediu'', indică raportul. Conform ONU, peste 450.000 de persoane sunt sub asediu. În plus, în afara Siriei, peste 151.000 de copii sirieni s-au născut ca refugiați. Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați, aproape 70.000 de copii sirieni refugiați s-au născut numai în Liban.

Înainte de război, Siria era o ţară prosperă, cu o economie funcţională. Ce a mai rămas azi?

Un raport World Vision şi Frontier Economics arată că, până la această dată, conflictul a costat Siria nu mai puţin de 275 de miliarde de dolari. De asemenea, întreaga infrastructură a ţării a fost distrusă : una din patru şcoli a fost afectată, distrusă sau transformată în adăpost şi nu mai puţin de 5,7 milioane de copii sirieni nu merg la şcoală. Şi speranţa de viaţă a sirienilor s-a redus cu 15 ani în aceşti ultimi cinci ani, în condiţiile în care doar 43% din spitalele siriene mai sunt relativ funcţionale, în timp ce jumătate din doctorii sirieni au fost nevoiţi să părăsească ţara. Costul acesta de 275 de miliarde de dolari este de 150 de ori mai mare decât costul întregului sistem de sănătate sirian de dinainte de începerea războiului, iar costul total al conflictului ar putea să se ridice la 1,3 trilioane de dolari dacă războiul va continua până în anul 2020, avertizează experţii.

Cum a afectat conflictul restul lumii ?

Cei de la Frontier Economics au evaluat costurile pentru toate ţările care au fost nevoite să preia valul uriaş de refugiaţi : astfel, Libanul este ţara cea mai afectată de războiul din Siria, cu un PIB cu 23% mai scăzut decât ar fi fost în absenţa conflictului. Economia Iordaniei a fost de asemenea afectată datorită oportunităţilor pierdute de comerţ, însă Iordania a avut şi de beneficiat de pe urma expatrierii capitalului sirian. Se estimează, de asemenea, că majoritatea refugiaţilor ajunşi în aceste două state sunt acum într-o stare de sărăcie acută. Turcia a fost şi ea afectată şi a cheltuit mai mult de 7 miliarde de euro pentru a sprijini refugiaţii care au ajuns pe teritoriul său de la începutul războiului. În cazul Europei, pentru anul 2016, dintr-un buget alocat de 155 miliarde de euro, aproape 10 miliarde de euro vor fi alocate intervenţiilor în Orientul Mijlociu şi ajutorului umanitar pentru criza refugiaţilor. De asemenea, sub presiunea refugiaţilor, fiecare din ţările de sosire sau tranzit de pe ruta balcanica a trebuit să mărească bugetele alocate pentru asistenţa umanitară a refugiaţilor, după cum fiecare ţară a Uniunii Europene a fost solicitată să îşi îmbunătăţească procedurile şi capacitatea pentru primirea de refugiaţi. Aceste costuri încă nu au fost centralizate la nivelul Uniunii Europene pentru a avea o privire de ansamblu. Specialiştii World Vision avertizează însă că din cauza ineficienţei gestionării crizei şi a disensiunilor, Uniunea Europeană riscă să plătească cu unul din bunurile sale cele mai de preţ - spaţiul Schengen, fapt ce ar însemna costuri uriaşe. Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, avertiza că astfel sumele ar putea ajunge până la 3 milarde de euro pe an, într-o spirală care ar putea duce până la dispariţia monedei unice.

Ce recomandări fac organizaţiile internaţionale?

Apelul unanim este, cum era de aşteptat, unul la solidaritate. Unul dintre cele mai interesante puncte de vedere a fost  prezentat tot de World Vision care întreaba clasa politică europeană ce înseamnă un milion de refugiaţi sirieni, să zicem, la o populaţie estimată a Uniunii Europene de 500 de milioane de locuitori*? De asemenea, organizaţia întreabă state precum România, care a trimis în anii post aderare cel puţin 3 milioane de oameni la muncă în spaţiul comun european, de ce refuză integrarea unui număr nesemnificativ de refugiaţi ? Asta pentru că, de fapt, în țările vecine cu Siria se află mare majoritatea celor 4,8 milioane de refugiați sirieni iar în Europa se află doar a opta parte din numărul acestora. În fine, organizaţiile neguvernamentale mai avertizează statele că lipsa de solidaritate de azi va naşte monştrii de mâine : într-un raport comun, separat, al agențiilor umanitare, intitulat ''Fuelling the fire'', sunt criticate puterile mondiale, inclusiv Rusia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Franța, Turcia, Qatar, Arabia Saudită și Iran, care ''și-au intensificat angajarea militară în Siria''. ''În grade diferite, aceste state — care ar trebui să aibă un rol cheie în a pune capăt suferinței în Siria — contribuie activ la această suferință'', se spune în raportul comun. De aceasta profită radicalii islamişti pentru a mări ura faţă de Occident şi a putea recruta în voie noi adepţi. ''O tendință de preocupare deosebită o reprezintă intensificarea recrutării de copii'', avertizează UNICEF care scrie că, începând din 2014, părțile beligerante au recrutat copii inclusiv de șapte ani. Mai mult de jumătate dintre copiii recrutați, în cazurile verificate de către UNICEF în 2015, aveau vârste sub 15 ani.  În înregistrări video macabre ale propagandei grupării Statul Islamic puteau fi văzuți copii filmați în timp ce executau prizonieri. În fine, inutil să mai amintim de zecile de atentate teroriste devenite o tristă obişnuinţă în ultimele luni şi ale căror costuri se adaugă celor lăsate în urma de violentul război civil sirian.