Pichet la Ministerul Sănătăţii: "Criteriile de salarizare sunt aberante, muncim peste norma europeană, facem ore suplimentare neplătite"

Bogdan Tănase: Bineînțeles că promisiuni cum că revendicările vor fi susținute au fost și probabil vor mai fi, dar noi nu asta căutăm. Nu căutăm înțelegerea ministrului Sănătății sau a secretarilor de stat din minister sau a oricui altcuiva. Căutăm o înțelegere fermă că aceste revendicări vor fi rezolvate, cu stabilirea unor limite de timp, cu numirea unor persoane responsabile care să se ocupe de revendicările noastre.

Reporter: Care sunt revendicările? Vorbim doar despre medicii din spitale sau și de medicii de familie?

B.T: Vorbim despre niște măsuri care vizeză întregul sistem. La urma urmei, este vorba despre finanțare. Sistemul este subfinanțat în momentul de față. Aici vorbim despre o măsură care ar afecta atât spitalele, cât și medicii de familie. Este vorba despre creșterea decontului pe pacient și pe serviciu. Este o revendicare care are legătură cu contractul-cadru cu Casa de Asigurări. Vorbim și despre o revendicare care ar rezolva inechitățile existente în momentul de față prin aplicarea mai multor măsuri de calculare a salariilor și a sporurilor. În momentul de față, fiecare om ce lucrează în sistemul de sănătate are salariul calculat în funcție de momentul angajării, după criterii diferite. Așa se ajunge la situația în care unii care sunt angajați anul trecut să aibă un salariu mai mare decât alții cu o pregătire sau cu o vechime superioară. Vorbim despre plata sporului pentru doctorat, care în acest moment este lăsată la latitudinea managerului, nu este statutată. Și mai vorbim despre un lucru foarte important, anume schimbarea modului de efectuare a gărzilor. În acest moment este știut că medicii lucrează peste norma europeană a săptămânii de lucru prin efectuarea de gărzi. Din lipsa de personal se ajunge ca un medic să efectueze două, trei gărzi pe săptămână ceea ce depășește cu mult norma europeană.

Rep: Norma de 160 de ore pe lună.

B.T: Exact. Bineînțeles că acest lucru pune în pericol atât sănătatea medicilor, cât și sănătatea pacienților. Nimeni nu va acoperi greșelile care sunt făcute din oboseală. Conform legislației din România, acestea sunt imputabile direct medicului. El este singurul responsabil.

„O gardă poate să însemne 200 de consultaţii, după care intri în tura de 7 ore”

Rep: În România, garda plus tura obișnuită înseamnă peste 30 de ore în continuu.

B.T: Mai exact 24 de ore plus încă 7 ore. De exemplu, în spitalele județene o gardă poate să însemne 200 de prezentări. Adică medicul respectiv trebuie să vadă într-o gardă 200 de pacienți.

Rep: Încă o întrebare legată de funcționarea platformelor electronice oferite de Casă, care sunt obligatorii. Medicii de familie au reclamat funcționarea lor. Cardul, sistemul de înregistrare, rețeta electronică. Care e poziţia Alianţei?

B.T: Îi susţinem. Nefuncționarea sitemului unic integrat atinge în mod direct medicii de familie, dar și medicii din spital. Spitalele folosesc același sistem. Se ajunge ca anumite spitale să aibă foi nedecontate, nevalidate și să nu își primească banii de la Casa de asigurări, așa cum nici medicii de familie nu își primesc banii sau li se impută ulterior rețete sau servicii pe care le-au făcut offline. Din punctul nostru de vedere este o chestiune inacceptabilă. Sunt niște decizii discreționare și practic nimeni nu are controlul asupra lor. Medicii sunt la mijloc într-un război care nu este al lor.