Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România urcă în clasamentul libertăţii presei. "Principala problemă este politizarea actului jurnalistic"

România a urcat trei locuri până pe 49 în clasamentul mondial al libertăţii presei, realizat de organizaţia Reporteri Fără Frontiere. Asta nu înseamnă însă că situaţia s-a îmbunătăţit în mod real anul trecut faţă de 2014, spune la RFI coordonatorul de programe de la ActiveWatch, Răzvan Martin.

Cel mai bine stau Finlanda, Olanda şi Norvegia, în timp ce SUA se află pe locul 41, iar Franţa pe 45. Clasamentul este încheiat de Coreea de Nord şi Eritreea. România se află în această ierarhie de 180 de ţări după Mauritania.

Cum se explică uşoara creştere a României în clasamentul Reporters Sans Frontiers? "Clasamentul e conjunctural, trebuie să ne uităm şi la ce s-a întâmplat cu celelalte ţări. Mai important este să ne uităm la punctaj, care s-a îmbunătăţit, dar foarte puţin. Probabil că anul 2014 fiind un an electoral a înregistrat mai multe incidente care au afectat libertatea presei. Anul trecut lucrurile s-au mai liniştit un pic şi probabil că asta explică îmbunătăţirea aproape nesemnificativă a punctajului României", explică Răzvan Martin.

Care sunt problemele presei din România? "Principala problemă este politizarea actului jurnalistic, corupţia din interiorul industriei de presă, faptul că o mare parte din ceea ce numim presa mainstream, principalele televiziuni de ştiri şi principalele publicaţii scrise, acelea câte au mai rămas, la nivel naţional, dar mai ales publicaţiile scrise locale sunt fie deţinute, fie finanţate, fie controlate de diverşi politicieni sau oameni de afaceri aflaţi foarte aproape de zone de putere politică, dosarele justiţiei, în principal dosarele DNA din ultimii doi ani au adus dovezi privind finanţarea din bani murdari, din bani din corupţie sau din bani furaţi de la stat a unei părţi semnificative a presei locale, dar şi a presei naţionale. Apoi, controlul editorial pe care aceste persoane îl exercită asupra instituţiilor de presă. Deci influenţarea puternică a agendei publice de către diverse cercuri de interese politice şi de afaceri. Şi un punct foarte important în anii 2014-2015, confirmarea infiltrării de către serviciile de informaţii a redacţiilor", spune coordonatorul de programe de la ActiveWatch.