Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Creşte avansul pentru creditele imobiliare. Sorin Pâslaru, ZF: Reacţie dezechilibrată. Urmează "croiala" după profilul clientului

Două bănci importante, BRD și Alpha Bank, anunţă condiţii mai dure la creditare, care includ creşterea avansului pentru creditele imobiliare în lei, de la 15 la 30, respectiv 35 %. Este o reacţie a instituţiilor creditoare anticipată de unii specialişti, după adoptarea legii dării în plată.

Este o reacție previzibilă; băncile încearcă în acest fel să se protejeze, explică, la RFI, Sorin Pâslaru, redactor șef la Ziarul Finanicar. El spune că instituțiile creditoare încearcă să evite scenariul din perioada 2007-2008, când au creditat cu avans mic, iar prețurile locuințelor s-au înjumătățit pe parcurs. Chiar și așa însă, reacția la legea dării în plată e disproporționată, adaugă Sorin Pâslaru, care estimează că în curând se va modifica și felul în care se vor acorda credite imobiliare. Băncile ar urma astfel să "croiască" produse după specificul clienților:

 

Sorin Pâslaru: Cred că băncile reacționează destul de dezechilibrat la această lege. Uitându-ne în urmă, nu sunt atât de multe situații în care să trebuiască să recupereze banii, după ce au primit casa lăsată drept ipotecă. Aici este, de fapt, cheia legii dării în plată.

Reporter: Poate e un semnal de forță din partea băncilor.

S.P: Dacă ne uităm la perioada 2000 – 2008, când creditarea a crescut exponențial în România, aceste credite se dădeau cu un avans de 30% – 40%. Avansul de 5% – 15% nu este unul normal. Cel care își cumpără o locuință se bucură că poate să plătească un avans mai mic, de doar 5%, dar povara creditului este mult mai mare. Este recomandat ca avansul să fie cam de 30%. Acum se revine la o situație normală. Pe de altă parte, sunt necesare măsuri ale statului pentru sprijinirea familiilor, a tinerilor, ca aceștia să aibă acces la locuințe. Țările din care provin aceste bănci – Austria, Germania, Franța – adoptă astfel de măsuri. În Viena, jumătate din fondul locativ este de stat. Chiriile sunt subvenționate. Societatea este foarte atentă la aceste aspecte. La sfârșitul zilei, astfel de măsuri trebuie adoptate. Acest semnal (al băncilor) nu este decât o revenire la normalitate. Normalitatea este ca un credit pentru locuință să nu finanțeze 85% sau 95% din valoarea locuinței, ci 70%.

Rep: Ce credeți că vor face celelalte bănci din piață?

S.P: Ține de politica fiecăreia, de cât de foame le este de a da credite. Își vor adapta produsele în funcție de clienți. Se va proceda ca în asigurări. În asigurări, acum 5 – 7 ani, prețurile erau la fel. Acum s-a introdus sistemul bonus malus și diferă. Așa va fi și aici. Pentru anumite salarii, pentru un anumit comportament financiar – acum au acces și la datele ANAF – vor accepta un avans de 15%. Pentru alte categorii de clienți, vor merge până la 50% avans. Va fi o segmentare.

Rep: Este posibil să asistăm la o reorientare spre alt tip de produse din partea băncilor mari? Să nu se mai axeze pe sectorul imobiliar, să se ducă spre IMM-uri sau spre alt tip de credite?

S.P: Ar trebui să se ducă. După cum se vede în piață, se duc spre credite de consum. Producția de credite de consum a crescut foarte mult. Este la un nivel record. A ajuns aproape la nivelul din 2007 – 2008. Acesta este singurul segment unde crește creditarea pentru persoane fizice.

Rep: Este un lucru bun sau rău?

S.P: Dacă la anumite bănci vedem o creștere a creditării cu 30% - 40% de la an la an, ne întrebăm ce fac departamentele de risc. Vom avea iarăși default-uri mai târziu?

Rep: Ce credeți că se va întâmpla cu programul „Prima casă”?

S.P: Nu cred că programul „Prima casă” mai are viață lungă.

Rep: În cât timp credeți că se va produce acea segmentare despre care vorbeați?

S.P: Cred că deja se lucrează la ea. În departamentele băncilor, se refac acum produsele. Probabil vom asista și la o scădere a prețurilor locuințelor, la o ajustare la valoarea lor reală. Sunt apartamente în Germania, în Berlin, la nivelul celor din București, în condițiile în care salariul mediu acolo este de cinci, șase ori mai mare.

Rep: O să vă pun o întrebare ca la acea emisiune televizată. Care este prețul corect?

S.P: Prețul corect este cel la care se poate plăti de către un salariat, cu un salariu mediu, la începutul perioadei de salarizare, până în 30 de ani și fără un avans forțat de 5% sau 10%.

Rep: Prețul corect ar putea fi mai mic decât prețurile din perioada de criză?

S.P: Prețurile apartamentelor cu trei camere, în București, a scăzut și acum a urcat un pic, cu 5% - 10% față de 2010 - 2011, când a fost minimul. Probabil că trebuie să mai cadă pentru că încă este prea ridicat pentru puterea de cumpărare a românilor.

Rep: Spuneți că băncile vor face o distincție și vor acorda credite în funcție de specificul clienților lor, de salariile acestora.

S.P: Și în funcție de domeniul în care lucrează. Se vor uita de exemplu la IT. Banca va da zece puncte clientului atunci când va face scoring-ul pentru că este un domeniu în creștere. Poate că va puncta cu mai puțin o altă slujbă.

Rep: Se va putea produce atunci o segmentare și în piața imobiliară? Cineva cu un scoring și un credit bun va căuta un anumit tip de proprietate, cineva cu venituri medii, alt tip și cineva cu venituri mici, alt tip.

S.P: Normal.

Rep: Cât de benefic este acest lucru? S-ar putea ca o anumită categorie, care înainte se putea încadra pentru achiziționarea unei locuințe într-un bloc nou, să nu își mai poată cumpăra acolo.

S.P: Exact așa se va întâmpla.

Rep: Nu este un efect negativ?

S.P: Și-l vor asuma. Aceasta este economia, presupune alocarea resurselor în zona cea mai eficientă.

 

 

Ascultă aici interviul cu Sorin Pâslaru: