Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


STUDIU Jumătate din elevii români sunt bătuți sau amenințați cu bătaia de către colegi. Specialist: ”Violența se învață acasă!”

Unul din cinci elevi români este bătut în mod repetat la şcoală de către alţi copii. Statistica îngrijorătoare este relevată de un studiu al organizației Salvați Copiii. Acelaşi raport arată că o treime dintre elevi sunt amenințați cu bătaia, iar un sfert dintre ei sunt umiliţi la şcoală. „Violenţa faţă de colegi e în strânsă legătură cu comportamentul văzut în familie”, afirmă, la RFI, unul dintre coordonatorii studiului, Diana Stănculeanu.

Cercetarea întreprinsă de Salvați Copiii a urmărit fenomenul de ”bullying” în școlile românești în vederea unei bune înțelegeri a motivelor care stau la baza comportamentelor de violență între copii. Potrivit specialiștilor, violența sau amenințarea cu violența, excluderea din grup, izolarea socială sau umilirea sunt comportamente specifice de bullying cu care copiii se întâlnesc frecvent în mediul școlar.

Diana Stănculeanu, unul dintre coordonatorii studiului, a răspuns la câteva din întrebările pe care i le-a adresat RFI:

Reporter: Care sunt, pe scurt, cele mai importante concluzii ale studiului dvs?

Diana Stănculeanu: Este primul studiu cu relevanță la nivel național care a investigat fenomenul de bullying din școlile din România. Bullying-ul este un comportament specific de violență între copii. Cifrele au fost destul de îngrijorătoare:

- despre aproximativ 37% se răspândesc, în mod sistematic, zvonuri răutăcioase și neadevărate, cu privire la reputația lor

- trei din zece copii sunt, în mod repetat, excluși din grupul de colegi sau de egali din care fac parte

- 20% dintre copii admit că sunt loviți, în mod repetat, în școală

- 16% dintre copii recunosc că sunt autori de acte de violență la școală.”

”Martorii sunt cei care ne dau dimensiunea reală a fenomenului: aproape 80% dintre copii au recunoscut că au fost martorii a cel puțin unei situații de hărțuire sistematică în școală, în care au fost implicți colegi de ai lor. 56% au spus că astfel de situații se petrec, în mod regulat, în clasă, iar 48% au spus că astfel de situații se petrec chiar în grupul lor de prieteni”.

R: Sună alarmant. Cum se explică apariția acestor forme de violență ale copiilor îndreptate către alți copii?

D.S: Din nefericire, studiul a pus în evidență și o corelație foarte mare, de aproape unu la unu, între abuzul în familie și comportamentele de bullying în rândul copiilor. Un studiu Salvați Copiii a relevat, acum trei ani, faptul că 63% dintre copiii din România sunt bătuți acasă de către părinții lor. Copiii care sunt crescuți acasă cu violență ajung să se implice, într-un fel sau altul, în comportamente de bullying. Cel mai adesea au calitatea de agresori. Ei sunt cei care duc strategia agresivă mai departe. Au învățat-o, au preluat-o și o duc mai departe în grupul de egali. Însă, găsim între victimele bullying-ului și copii care sunt victimă acasă. Ei sunt deja obișnuiți cu acest tip de comportament din partea celor din jur și nu îl semnalează ca pe o problemă. Dacă oricum sunt bătuți acasă, faptul că sunt bătuți sau hărțuiți și la școală nu este cu nimic diferit.

R:  Cu ce efecte asupra copiilor, atât din perspectiva victimei, cât și a agresorului?

D.S: Efectele sunt neplăcute și cu impact puternic de ambele părți. Copiii care agresează și fac comportamente de bullying, deși, probabil din punctul lor de vedere își rezolvă niște probleme și au parte și de un grup de susținători, ei sunt adesea referiți către serviciile de consiliere psihologică ca fiind copii problemă ai clasei, ai școlii, bătăuși, copii cu care și adulții se înțeleg cu destul de multă greutate. Chiar dacă au un grup de susținători, există totuși niște costuri pe termen mediu și lung, în ceea ce privește sănătatea lor emoțională. Cei mai expuși sunt copiii victimă. În cazul lor se întâlnește foarte frecvent precipitarea diagnosticelor de tip depresie, tulburări de anxietate, în cazurile mai severe, refuz școlar. Sunt copii care refuză să meargă la școală pentru că percep școala ca pe un loc unde nu se simt deloc în siguranță. În cazurile extreme, în care există vulnerabilități prelabile, putem vorbi de ideație suicidală sau de tentative de suicid.

R: La lansarea studiului coordonat de Salvați Copiii a fost prezent și ministrul Adrian Curaj. Ați discutat cu domnul ministru despre eventuale măsuri pe termen lung ce ar trebui luate pentru eliminarea acestor probleme?

D.S: Am discutat. Pe termen scurt, singura măsură ce pare încurajatoare este faptul că în noile planuri cadru de învățământ, începând cu anul școlar viitor, va fi alocată, pe fiecare palier de școlaritate, o oră săptămânală pentru consiliere și dezvoltare personală. Această oră poate fi utilizată de către psihologii școlari și de către profesorii diriginți pentru dezvoltarea de abilități sociale și emoționale a copiilor. Aceste sunt dovedite a fi cei mai puternici factori de protecție împotriva comportamentelor de bullying.

Domnul ministru a menționat și aspecte legate de revizuirea regulamentelor școlare, de introducerea unui cod etic care să funcționeze la nivelul școlilor și care să precizeze măsuri disciplinare în cazul în care astfel de situații sunt frecvente sau în care sunt implicate, uneori și cadrele didactice. Aceste lucruri vor trebui puse în practică cu foarte mare atenție. În acest moment, la nivelul fiecărei școli, teoretic, există o comisie de combatere a violenței în școală. Pe de altă parte, niciunul dintre copiii implicați în studiul realizat de Salvați Copiii nu era conștient de existența unei astfel de comisii în școala în care este elev.

 
Diana Stănculeanu, Salvați Copiii, despre violența de la școală