Chirurgul Gheorghe Burnei: Uneori ți-e frică să intri în sala de operație

Gheorghe Burnei: În urmă cu șapte zile, când am aflat despre diluarea acestor substanțe folosite pentru asepsie și antisepsie, am luat, ca primă măsură, înlocuirea lor până la apariția unei decizii finale. Ieri am aflat că într-adevăr aceste substanțe au fost diluate. Am avut senzația năucitoare că ne aflăm într-o altă lume. Am ajuns în acest stadiu după aproximativ o sută de ani de evoluție a cercetărilor făcute în acest domeniu. Pe medici i-au interesat metodele de asepsie și antisepsie încă din perioada precreștină. Treptat au evoluat. Folosirea substanțelor antiseptice, prin anii 1900 – 1920, a fost o mare descoperire. După un secol și un sfert, am ajuns în situația ca cineva, într-o stare de inconștiență totală, să arunce pe piață substanțe antiseptice, care nu dau siguranță unor intervenții operatorii, care pot pune în pericol un act operator și care pot duce la moartea unor pacienți.

Reporter: Domnule profesor, aș vrea să știu dacă de-a lungul timpului ați avut suspiciuni, vi s-a părut ceva ciudat? Au fost momente când ați avut niște semne de întrebare?

G.B: Am avut semne de întrebare, dar am zis că toată chestiunea poate fi subiectivă. Am constatat că lichidul de betadină nu avea o anumită vâscozitate. Era mult mai lichid, iar în mici zone, în timpul operației, unde stagna o anumită cantitate de lichid, era transparent. Acest lucru nu se poate întâmpla atunci când soluția are o concentrație normală. Așa cum am zis, este pur și simplu o chestiune subiectivă. Apariția acestor dezvăluiri ne face să avem anumite reticențe în acest domeniu. După ce că sistemul medical românesc și activitatea medicală aveau atâtea deficiențe, apariția acestei chestiuni legate de folosirea unor substanțe care nu dau certitudine metodelor de asepsie și antisepsie, face să ne aflăm într-o situație, care dacă continuă, va distruge în totalitate sistemul medical. Mai târziu se poate ajunge la dezintegrarea totală, cu aruncarea în aer a spitalelor, la propriu și la figurat. Folosirea acestor substanțe ne poate duce într-o situație în care flora care se dezvoltă condiționat pe patogeni în mediul intraspitalicesc poate  să capete o rezistență, pe care nu o mai poate învinge nicio altă măsură antiseptică. 

Rep:  În rândurile colegilor dumneavoastră, pe holurile spitalelor, acest scandal ridică alte semne de întrebare, legate de alte probleme? S-a deschis cutia Pandorei?

G.B: Nu. Este greu de imaginat și ar fi bine să nu se întâmple. Dumnezeu să ne apere de situația în care am avea o forță de recul atât de mare încât numărul infecțiilor să crească mult mai mult. De regulă, avem niște puncte de reper în raport cu experiența anilor trecuți, în raport cu rezultatele obținute în alte medii.

Fenomenele infecțiilor în spital și al celor post-operatorii sunt cunoscute în literatura medicală. Ele apar într-un procent ce variază de la 0,1% până la 27%. Pentru asemenea condiții normale, chiar dacă există flux laminar, chiar dacă se iau cele mai riguroase metode de asepsie și antisepsie, există un anumit procent. Riscul și atentatul la viața pacienților sunt considerabil mai mari atunci când se folosesc aceste substanțe ultra diluate. Noi, medicii suntem stupefiați. Îți este frică să mai intri în sala de operații, când te gândești la ce a fost și nu cumva să se mai întâmple. Pentru ca un asemenea fenomen să nu se mai întâmple, trebuie luate măsuri drastice, astfel încât nimeni să nu mai îndrăznească vreodată să se gândească la așa ceva. Este o iresponsabilitate dincolo de limita normalului, patologică.

Rep: Puteți să ne spuneți ce se întâmplă în continuare pe secția pe care o conduceți? Se fac operații? Spuneați că ați retras toate acele substanțe despre care, în acest moment, s-a confirmat că nu sunt conforme. Aveți vreo certitudine că ce veți folosi acum este conform?

G.B: În mod normal, această certitudine nu există. Și aceste noi substanțe, după ce s-a întâmplat la noi în țară, ar trebui verificate. Într-o lume civilizată se pune pe piață doar ceea ce este normal. De aceea trebuie ca Ministerul Sănătății să ia măsurile adecvate, ca orice substanță care se folosește pentru asepsie și antisepsie, să fie conformă cu standardele internaționale. Să nu mai fim puși noi, medicii, în situația de a sta cu frică în sala de operații sau să renunțăm la a ne face datoria.

Rep: Colegul dumneavoastră, domnul doctor Cârstoveanu, spunea că are semne de întrebare legate de medicamente. De-a lungul timpului a sesizat că și la medicamente sunt niște probleme în ceea ce privește efectele.

G.B: Este posibil. Chirurgii lucrează mai puțin cu medicamentele și mai mult cu bisturiul.

Rep: S-ar impune o anchetă și în domeniul compoziției medicamentelor?

G.B: Ar fi bine. Ar elimina aceste suspiciuni. Este posibil ca acest precedent periculos să dea idei năstrușnice altor nesăbuiți, care vor să câștige venituri pe care nu le merită. Se pare că trăim în epoca anchetelor, în epoca de extensie masivă a hoților. În acest context, pentru a elimina posibilitatea existenței altor fraude, cred că Ministerul Sănătății ar trebi să creeze un centru care să verifice conformitatea cu standardele internaționale sau naționale a tuturor acestor produse.