Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Noi mișcări pe flancul estic. Iulian Chifu la RFI: Mare amenințare este a războaielor calde

chifu_bun.jpg

Image source: 
facebook.com

Alianța Nord Atlantică ar putea trimite în jur de 3.500 de soldați pe flancul estic, anunță oficiali britanici, citați de Reuters.

"Ar putea fi 4, poate 5 batalioane, care să acționeze ca  primă linie de apărare în cazul unei potențiale amenințări",  a declarat secretarul britanic de Externe Philip Hammond, care insistă însă că întărirea prezenței militare nu este o mutare agresivă la adresa Rusiei.

Rusia pe de altă parte acuză o tentativă de încercuire, inclusiv a aliatei Serbia. Un parlamentar rus, citat de presa internaţională, a cerut revizuirea relaţiilor cu Muntenegru şi impunerea unor sancţiuni economice dure. Iar ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat consolidarea capacităților militare în sud-vest, în special în zona Mării Negre:

"Efectivele în districtul militar sudic au fost suplimentate, fiind dotate cu arme având rază lungă de acţiune şi sisteme antiaeriene", a spus ministrul rus, citat de agențiile internaționale de știri.

Muntenegru a semnat în acest sfârşit de săptămână protocolul de aderare la NATO, cu mai puţin de două luni înainte de summitul Alianţei, de la Varşovia. Atât secretarul general al NATO, cât şi secretarul de stat american au vorbit de consolidare în estul Europei, inclusiv de întărirea capacităţilor de descurajare.

Cooptarea unui nou membru, din Blacanii de Vest, este dovada clară că politica uşilor deschide este activă şi un mesaj pentru alte state cu asipraţii, spune, pentru RFI, Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial pentru afaceri strategice şi securitate internaţională :

 

Iulian Chifu: Avem un nou membru al Alianței Nord Atlantice, din zona Balcanilor de Vest. Este un punct de atracție și de angajare a celorlalte state din Balcanii de Vest, dar și un semnal dat aspiranților care doresc să devină membrii ai Alianței Nord Atlantice că acest drum merge mai departe. Mă refer aici la Georgia.

Reporter: Cum încasează Moscova semnarea protocolului de către Muntenegru?

I.C: Momentul său de vârf a fost atunci când a încercat să propună Muntenegrului să îi închirieze unul dintre porturi pentru a face o bază militară. Muntenegru a respins, în ciuda faptului că există o componentă destul de importantă de turiști ruși care vin în regiune, la malul Adriaticei. Din acel moment, subiectul era foarte bine cunoscut. Firește că vom avea parte de toată propaganda, toate afirmațiile publice și comunicarea strategică pe care o cunoașteți. Aceasta va presupune întotdeauna o prezență rusă din ce în ce mai accentuată, inclusiv la adresa României.

Rep: Se apropie summit-ul de la Varșovia. Este considerat crucial pentru țările din centrul și estul Europei. Se vorbește foarte mult despre suplimentarea de trupe în țările baltice și în Polonia. Cum ar trebui să se prezinte România la acest summit și ce ar trebui să ceară, concret, Bucureștiul?

I.C: Cred că Bucureștiul a făcut comunicarea, foarte clară, a unui echilibru al reprezentării și al asigurării pe falcuri. Pe de altă parte, trebuie să fim foarte clari. Mesajul dat de John Kerry și cele de oficialii NATO arată foarte clar că vorbim despre o apărare de reasigurare. Reasigurarea a fost în Țara Galilor. Acum e mai mult, e prezența pentru descurajarea. Așa cum spune John Kerry, este o prezență înaintată, suficientă să descurajeze orice aventură pe care ar încerca-o Federația Rusă la adresa flancului estic, indiferent de zona pe care s-ar deplasa. Poziția esențială a României a fost pronunțată și de către Președinte, la întâlnirea cu Secretarul General al NATO și presupune echilibrul pe cele două flancuri. Și flancul sudic este, în egală măsură, amenințat. Am văzut exerciții în Marea Neagră. Avem probe concrete de exerciții de blocare a strâmtorilor și a porturilor militare ale statelor membre NATO în Marea Neagră, făcute de Federația Rusă. O asemenea probă este copleșitoare pentru aliații din NATO. O flotă NATO, într-o variantă integrată, va fi prezentă în Marea Neagră, după o decizie coerentă luată la Varșovia.

Rep: Sunt voci care susțin că state membre ale NATO vor să evite ca summit-ul de la Varșovia să se transforme într-un semnal sau în ceva ce Moscova ar putea considera un semnal ostil, de revenire la război rece. Aceste voci cer o domolire a atitudinilor și deciziilor. Cât de îndreptățite sunt aceste voci din interiorul NATO?

I.C: Vorbim despre aliați NATO. Fiecare aliat privește și are propria opțiune. Dezbaterile există și continuă. Elementele care nu au fost convenite sunt încă în discuție. Multe dintre ele vor fi convenite chiar în timpul summit-ului. Tot ce am văzut până în acest punct în termeni de decizie, inclusiv integrarea Muntenegrului, sunt decizii ale statelor. Acest lucru arată foarte clar unitatea alianței și discutarea argumentată a fiecărui fapt în parte. Toate elementele pe care le avem până în acest moment, inclusiv decizia de a reenergiza și de a plasa forțe înaintate suficiente pentru descurajare în regiune, pe tot flancul estic, ne arată coeziunea alianței, în ciuda argumentelor și dezbaterilor pro și contra.

Rep: Termenulul de „război rece” revine aproape obsesiv în atenție, fie că este folosit de o parte a presei a titlu bombastic, fie de anumiți diplomați.Dumneavoastră cum vă raportați la el și cât de periculos este să fie folosit?

I.C: Cred că în momentul de față sunt elemente foarte clare care trebuie să țină de descurajare, chiar de disuadarea oricărei acțiuni ostile. În cadrul fenomenului de disuadare intervine și transmiterea foarte clară a faptului că aliații sunt dispuși să lupte pentru a apăra acest teritoriu. Înclinația pacifistă și evitarea oricărei confruntări poate fi lecturată la Moscova și în termeni ce presupun că deși are amplasate forțe, NATO nu își va apăra teritoriul și aliații. În egală măsură, nu aș vedea o definire foarte clară război rece – război cald. Cred că, în momentul de față sunt războaie de poziționare. Este foarte multă dezinformare. M-am uitat numai la dezbaterile privind scutul (antirachetă) și am văzut cât de multe falsuri sunt incluse în această propagandă. Cred că cel mai important lucru este ca această perioadă, care separă acest moment și momentul stabilirii unei frontiere întărite între est și vest, să se producă fără tangaje foarte mari și fără angajarea directă a unui război, în primul rând cald. Nu mai vorbim de cazul unui război rece. Aici este știința cea mai mare. Provocarea Rusiei trebuie foarte bine cumpănită. Mare amenințare nu  este cea a unui virtual război rece, ci a războaielor calde care ar putea să preceadă stabilirea regulior jocului și a unei frontiere întărite între est și vest. Pericolul este ca în momentul în care se fac pași privind apărarea propriilor state, principiul dilemei securității să determine tangaje care să cadă în conflicte calde regionale. Aici cred că este problema majoră.

 

 

Ascultă aici interviul cu Iulian Chifu: