Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Kovesi promite că va face lumină în achiziţiile din sănătate. Primul cap cazut : al lui Vasile Ciurchea, fost şef CNAS

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a anunţat luni că procurorii anticorupţie lucrază la mai multe dosare vizând achiziţiile din sistemul sanitar, în contextul scandalului legat de achiziţiile de la compania Hexi Pharma, dosar cercetat de procurorii Parchetului General însă. Procurorul şef al DNA spune că o parte din anchete vizează inclusiv companii străine implicate în circuitul corupţiei. Tot luni, DNA a anunţat începerea urmăririi penale într-unul dintre aceste dosare legate de achiziţiile publice. Este vorba de achiziţii făcute de fosta conducere a Casei naţionale de Asigurări de Sănătate.

Procurorul şef al DNA, care a declarat anterior că DNA nu a avut până acum indicii de corupţie concludente pentru a intra pe firul afacerii Hexi Pharma, spune că procurorii anticorupţie fac tot posibilul pentru a sancţiona actele de corupţie care sunt legate de achiziţiile din sistemul sanitar. Laura Codruţa Kovesi spune însă că « investigațiile actuale ale DNA (...) ne arată că faptele de corupție se manifestă prin aceleași acțiuni repetitive » şi, prin urmare, « în lipsa unor măsuri clare de prevenire și control, tipologia faptelor investigate și mecanismele care au permis săvârșirea faptelor se repetă ». La dezbaterea "Corupția în sistemul de sănătate — prevenire și investigare. Experiență, bune practici și provocări", Kovesi a dat ca exemplu o acțiune a DNA de săptămâna trecută când un manager de spital care a pretins și primit mită pentru încheierea unui contract de achiziții publice la un spital județean a fost prins în flagrant. « În anul 2014, același director a mai fost trimis în judecată pentru același gen de fapte. Acest exemplu ne arată că nu se rezolvă corupția în sănătate doar arestând și investigând persoane. Dacă acest efort investigativ al organelor de aplicare a legii nu este dublat de măsuri preventive de schimbare a unor proceduri, de introducere a unor mecanisme de management și control, atunci cetățenii vor fi în continuare afectați », a subliniat procurorul șef al DNA, care a pledat pentru pierderea funcțiilor în cazul celor anchetați și condamnați pentru corupție.

Dar care sunt cele mai fraudate achiziţii din sănătate? Procurorul şef al DNA a vorbit despre achiziţii supraevaluate de aparatură medicală, de medicamente şi de servicii prestate de firme. De altfel, şi ministerul sănătăţii a declanşat o anchetă privind aceste achiziţii şi a înfiinţat un departament care să modifice procedurile de achiziţie şi să monitoriezeze procesele. Şi Consiliul Concurenţei spune că are propria investigaţie privind achiziţiile de echipamente medicale. În fine, raportul pe 2014-2015 al Curţii de Conturi dezvăluie exemple concrete de achiziţii fraudate : documentul spune că unităţile sanitare au achiziţionat materiale sanitare şi medicamente peste stocurile necesare şi că preţurile de achiziţie au fost diferite de la o unitate la alta, deşi produsele proveneau de la acelaşi furnizor sau dă exemple de validări de către casele de sănătate ale cheltuielilor pentru medicamente prescrise unor...morţi. Aşadar e clar că procedurile trebuie schimbate. Dar cum ? I-am adesat această întrebare lui Cezar Irimia, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice...

Cezar Irimia: „Ministerul Sănătății ar fi trebit să facă politici corecte și transparente în ceea ce privește sistemul de sănătate din România. De aceea am ajuns unde am ajuns, de aceea noi, românii, avem o medie de viață mai mică cu 6 ani față de media europeană. Am spus de multe ori și susțin în continuare ca reprezentanții pacienților să fie prezenți acolo unde se decide pentru noi și pe banii noștri, dar fără noi. Noi ar trebui să fim ochiul magic, de supraveghere. Interesul nostru imediat este ca lucrurile să fie corecte și să se întâmple civilizat, ca în țările responsabile ale Uniunii Europene. În primul rând, cerem transparență totală. Pacienții trebuie reprezentați, inclusiv să aibă drept de vot, în acele comisii în care se decide pentru noi și pe banii noștri. Astfel, lucrurile se vor îndrepta, cu siguranță”.

Reporter: Am văzut ce s-a întâmplat la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Este un dosar de corupție extrem de grav, cu doi foști președinți care acum sunt urmăriți penal. În acest caz, achiziția a fost cât de cât în regulă, dar s-au făcut nenumărate contracte adiționale. Ce ar trebui să se întâmple pe partea aceasta? Aici s-a fraudat.

C.I: „În România, legile, la modul general, au fost emise cu breșe majore, tocmai pentru a favoriza aceste contracte adiționale sau aceste șmecherii financiare și pentru a le permite accesul la bani necuveniți. Legea este interpretabilă și cu multiple portițe. Tot cei care au fraudat sistemul au generat și aceste legi. Cei care au fraudat și au luat din banii pacienților, ai cetățenilor români, ar trebui  să răspundă în mod exemplar. Pedepsele ar trebui să se decidă cu privare de libertate și recuperarea prejudiciului. Degeaba este ținut în pușcărie dacă tot eu, cetățeanul român, plătesc pentru acel pușcăriaș, dacă nu se recuperează și prejudiciul făcut prin aceste fraude majore. Super politizarea conducerilor spitalelor, a institutelor și a sistemului de sănătate din România a dus la asemenea fapte de corupție și la asemenea fraude”.

Revenind însă la dosarele în lucru ale DNA, tocmai în ziua în care şefa direcţiei spunea că sunt multe în lucru am aflat că Vasile Ciurchea, fost preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate între 2007 şi 2009 este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi primire de foloase necuvenite alături de alţi foşti angajaţi CNAS. Procurorii au mai decis şi punerea sub urmărire penală a societăţii HP România S.R.L, ca persoană juridică, pentru abuz în serviciu şi dare de mită pentru că  în perioada 2007-2009 a încheiat mai multe acte adiţionale la un contract de informatizare a CNAS, prin care au fost achiziţionate servicii suplimentare de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrata preţuri supraevaluate. Prejudiciul : peste 16,8 milioane de euro.

Acesta e un vârf al icebergului, spune la RFI Cezar Irimia. El speră că în curând se va face lumină şi în alte afaceri cu iz penal şi criminal, inclusiv în dosarele în care, cum dezvăluia vag şefa DNA, sunt implicate şi companii stărine. Corduţa Koveşi nu a spus despre ce afaceri ar putea fi vorba. Preşedintele COPAC spune că poate presupune doar...

Cezar Irimia: „Bănuiesc că asemenea fraude se întâmplă și pe teritoriul Uniunii Europene, nu doar la noi, dar la un nivel mai mic. În colaborare cu procurorii din celelalte state merg pe firul acestor fraude. Sperăm ca la un moment dat lucrurile să fie foarte clare, iar cei vinovați să plătească. Legislația românească a permis ca o caracatiță atât de mare să se dezvolte în România”.

Reporter: Vorbim și de faimoasele anchete, inclusiv din străinătate, legate de vacanțele oferite unor medici de către diferite companii farmaceutice pentru a-și vinde produsele în defavoarea altor produse mai ieftine?

C.I: „Acesta este cel mai mic prejudiciu adus sistemului de sănătate”.

Rep: Aceste anchete nu ar viza direct companii farmaceutice?

C.I: „Ba da, dar nu pe doctorii cărora le-a fost oferită o vancanță sau o deplasare la un congres. Ar trebui să se meargă iarăși în direcția unor cercetări amănunțite, în urma cărora ar trebui să se tragă niște concluzii concrete. Trebuie dovedită vinovăția fiecărei companii și a fiecărui decident din sistem”.

Anul trecut surse din cadrul DNA spuneau în presă că 11 mari companii din domeniul farmaceutic precum Roche, Pfizer, GlaxoSmithKline, Novartis Pharma Services, Sandoz Pharma Services sau Actavis ar fi fost implicate în recompensarea unor medici oncologi cu vacanţe de lux, pentru ca doctorii să prescrie preferenţial anumite medicamente.