Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Trei sferturi de secol de la măcelul evreilor în Iași

La 75 de ani de la Progromul de la Iași, doar 5% dintre români știu realmente ce a însemnat Holocaustul în România. O treime din cetățeni au auzit de Holocaustul de la noi, dar cred că vinovat e Hitler, iar evreii au murit în lagărele germane, după cum spune Alexandru Florian, directorul Institutului pentru Studierea Holocaustului din România, Elie Wiesel.

Între 28 iunie și 6 iulie 1941, la Iași a avut loc un șir de evenimente tragice privind populația evreiască, aproximativ 13.000 de evrei și-au pierdut viața în zilele acelea. Institutul Național pentru studierea Holocaustului Elie Wiesel, o instituție publică în coordonarea Guvernului României, organizează evenimente culturale, evenimente de comemorare și academice. Alături de institut vor fi și comunitatea evreiască, dar și alte instituții publice precum Administrația Publică Locală, reprezentanți ai primului ministru, ai președintelui, ai corpului diplomatic, ai lumii academice. În 28 și 29 iunie sunt o serie de evenimente pe care le organizăm, dincolo de acțiunile comemorative care vor avea loc în trei cimitire evreiești acolo unde se găsesc gropi comune unde au fost înmormântate o parte din victimele pogromului de la Iași. Mă refer la Cimitirul Evreiesc din Iași, la Cimitirul Evreiesc din Podul Iloaiei, o localitate la 20 de kilometri de Iași, unde a oprit cel de-al doilea tren al morții și cimitirul din Târgu Frumos, oraș la 40 de kilometri de Iași, acolo unde s-au descărcat o parte din evreii care au murit în primul tren al morții sufocați, din cauza căldurii, datorită faptului că nu au mai rezistat, de sete sau alte boli. Institutul Wiesel, împreună cu Institutul Francez din Iași și Memorialul De la Shoah din Paris, deschidem o expoziție în memoria lui Benjamin Fondane, poet avangardist care s-a născut la Iași și a suferit repercursiunile Holocaustului când era la Paris. A fost arestat, dus la Auschwitz și n-a mai scăpat cu viață de acolo.

 

Cât de multe știu românii despre ce s-a întâmplat acum 75 de ani la Iași?

 

S-a făcut un sondaj de opinie exact în iunie 2015. Din sondajul acela pot să vă spun că puțini oameni care trăiesc în România astăzi sunt interesați de ce s-a întâmplat în România în urmă cu 75 de ani. Cam 28% dintre cei intervievați au spus că au auzit că au avut loc evenimemente tragice și pentru evreii din România, dar când i-am chestionat mai în amănunt ca să vedem exact ce știu, informațiile lor sunt foarte denaturate. Din cei 28%, 80 de procente au spus că Holocaustul în România a însemnat deportarea evreilor în lagăre germane, ceea ce nu este adevărat și cam 70% au spus că responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat cu evreii din România este Hitler, ceea ce iarăși nu este adevărat. Numai 5% din tot eșantionul au indicat faptul că Guvernul Ion Antonescu este principalul responsabil de Holocaustul evreilor din România, ceea ce este în conformitate cu realitatea istorică.

 

Dar ieșenii știu? Iașiul a prezentat vreodată scuze, cum s-a întâmplat cu municipalități din alte țări, a prezentat scuze oficiale față de ce s-a întâmplat cu o parte a populației sale acum 75 de ani?

 

Ieșenii probabil că știu ceva întrucât sunt locuri ale memoriei semnalizate în Iași. Este vorba despre Curtea Chesturii, acolo unde au fost împușcați o parte dintre evrei, pe fațada fostei ghesturi este o placă memorială pe care Institutul Wiesel a pus-o în 2011, la Gara din Iași este o placă tot din 2011 pentru că de acolo au plecat cele două trenuri ale morții. Mâine vor avea loc două evenimente pentru a marca încă două locuri ale memoriei, este vorba despre o piață pe care primăria a acceptat să o redenumească. Locul cunoscut drept Râpa Galbenă se va numi Piața Martirilor Evrei, acolo evreii au suferit agresiuni fizice. O altă intersecție din Iași, a două străzi importante în drumul spre gară, va purta numele de Piața Drepți între Popoare. Sunt șapte cetățeni care în mod deliberat și dezinteresat au contribuit la salvarea unor evrei în timpul Pogromului. Dacă Administrația Publică Locală a cerut scuze în mod oficial pentru cele întâmplate atunci, personal nu știu, nu pot să răspund. Știu doar că la fiecare comemorare oficială care se întâmplă o dată la cinci ani, atât primăria, cât și consiliul județean s-au implicat și au fost prezenți la aceste comemorări, au transmis mesaje. Deci chiar dacă nu într-un mod direct, într-o manieră indirectă au exprimat regretul lor pentru cele întâmplate în urmă cu 75 de ani.