Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Românii din Marea Britanie după Brexit: temeri, confuzie și speranță

20160702_125934.jpg

Veronica Costache
Veronica Costache îi ajută pe copiii români din Londra să învețe limba română
Image source: 
Petru Clej

Votul în referendumul din 23 iunie în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană i-a descumpănit pe mulți dintre românii care trăiesc în Marea Britanie. Perspectiva de a trăi într-o țară care peste un anumit timp nu va mai fi parte a UE i-a dezorientat pe foarte mulți dintre ei, dar alții sunt hotărâți să-și continue traiul aici, indiferent de ce se va întâmpla în viitor.

Într-o școală din cartierul Hendon din nord-vestul Londei, un grup de copii români cântă și dansează, în dorința de a-și păstra astfel identitatea românească.

"Proiectul Alex-Z este o școală suplimentară de sâmbătă pentru copii români între patru și 12 ani", spune Veronica Costache, organizatoarea acestei școli unde părinții își aduc săptămânal copiii.

Astfel de activități indică o dorință a acestor români de a-și făuri un viitor pe termen lung în Regatul Unit, dar votul din referendumul din 23 iunie, 52% – 48% în favoarea ieșirii din UE, i-a lăsat pe mulți descumpăniți și în lipsă de informație, ceea ce i-a făcut să pună întrebări ce denotă o stare de alarmă maximă, după cum spune Gabriela Segal, una dintre mamele copiilor de la școala de sâmbătă, care locuiește în nord vestul Londrei de 12 ani:

"Am avut oameni care m-au sunat a doua zi după referendum la ora opt dimineața să mă întrebe – ‘ce să facem, să mai mergem în concediu în România, că dacă ne întoarcem nu ne mai primesc’ sau ‘eu cred că o să plec să lucrez în Israel că aici nu se mai poate’ sau ’ce e de făcut, noi avem rude în țară, să le aducem pe toate acum?’ ", spune ea. 

Starea de neliniște și uneori chiar panică este alimentată și de unele titluri din presa românească, mai ales pe internet de tipul “Toți românii vor fi dați afară din Marea Britanie”, pe care destui le iau în serios.

În fapt, după cum explică Laura Chilințan care coordonează un proiect european pentru noii imigranți, votul din referendum nu are o valoare legislativă și deocamdată nimic nu s-a schimbat, Regatul Unit fiind în continuare membru al UE.

Dacă ieșirea din UE a Regatului Unit se va produce, pe termen scurt nimic nu se va schimba, orice schimbare va fi anunțată din timp pentru ca oamenii să se poată pregăti. Toți avocații specializați în imigrație continuă să sfătuiască oamenii să facă ce făceau și până acum, ei au aceleași drepturi de ședere în această țară fără a fi deranjați de noi reguli de imigrație. Când se vor schimba acestea vor fi anunțate. ” spune Laura Chilințan.

Pentru a declanșa procesul ieșirii din Uniune, Marea Britanie trebuie să depună notificarea intenției de părăsire a UE și după aceea urmează doi ani de negocieri.

Modificarea legislației privind imigrației nu se poate face peste noapte și pentru aceasta trebuie schimbate mai multe legi, după ieșirea oficială din UE și acest lucru o poate face numai parlamentul.

"Muncesc aici în continuare"

Dar nu toți românii din Marea Britanie sunt alarmați de perspectivele post-Brexit, ca de pildă Maria, care lucrează de 10 ani ca menajeră în nordul Londrei.

Vreau să rămân aici, să muncesc în continuare, să strâng bani ca să trimit familiei acasă. Nu pot să mă întorc la vârsta mea de 55 de ani, pentru că nu e de lucru în România. Nu găsesc tinerii de lucru, darmite oamenii de vârsta mea”, spune Maria.

Într-un restaurant românesc din cartierul Willesden Green din nord vestul Londrei am stat de vorbă cu Ciprian Prodan, care, ca majoritatea bărbaților români din Marea Britanie, lucrează în construcții. El îmi spune că mulți sunt confuzi.

Românii, în special cei din construcții, nu au nicio idee ce se va întâmpla, unde merge barca, depinde de vânt, pentru că în barcă nu sunt vâsle”, spune Ciprian Prodan care se teme că Brexit va duce la o reducere semnificativă a activității în construcții cu efecte negative.

Perspectiva nu e prea bună, o să fie pierderi de locuri de muncă și tăieri de salarii, după părerea mea”, adaugă el.

În Marea Britanie se află peste 220000 de cetățeni români după estimări oficiale, dar acest număr ar putea fi în realitate mult mai mare.

Omul de afaceri Ovidiu Șarpe care trăiește de 37 de ani în Marea Britanie și este proprietarul Patiseriei Române din Burnt Oak, o suburbie din nord vestul Londrei, este însă convins că românii de aici nu au de ce să se teamă de o ieșire din UE.

"Impactul asupra românilor nu-l văd prea mare, desi românii se sperie. Odată ce ai National Insurance Number – număr de asigurare socială – ești muncitor, ai familie aici, ai copii la școală, să vedem cine te poate da afară."

"Restricții la intrarea în Regatul Unit - cum le faceți dumneavoastră? O să-mi spuneți - dacă vin ca turist să am ceva bani la mine. O să-mi spuneți - dacă vin să lucrez să am un serviciu asigurat. O să-mi spuneți - dacă vreau să-mi aduc copilul aici trebuie să am loc asigurat la școală și la medicul de familie. Toate astea pot fi obținute. Și atunci ce credeți că ne oprește pe noi?", întreabă retoric Ovidiu Șarpe.

În Regatul Unit se află pe lângă numeroși cetățenii proveniți din România și câteva mii de persoane originare din Republica Moldova, multe dintre ele posesoare ale cetățeniei române.

Pe termen scurt și mediu relațiile comercial-economice nu vor fi afectate substanțial, nu va fi limitat nici accesul la piața muncii al cetațenilor moldoveni care se află legal în Marea Britanie.” spune ambasadorul Republicii Moldova, Iulian Fruntașu.

Impactul pe termen lung al Brexit-ului va depinde de substanța aranjamentului între Londra și UE, însă este dificil de imaginat să fie posibil un acces la Piața Unică fără mișcarea liberă a cetățenilor europeni.” adaugă diplomatul moldovean.

Statut legal

Dar ce ar trebui să facă practic românii din Regatul Unit în perspectiva ieșirii din UE?

Sfatul meu este ca toți cei care vor să rămână în Marea Britanie să obțină cardul de de rezidență în această țară. Acest card de rezidență nu este obligatoriu la ora actuală, dar va fi foarte util în viitor. El atestă că ești rezident și că îndeplinești criteriile conform libertății de circulație că ai un statut care-ți permite să fii rezident aici. Cred că este foarte util și cred că cei care nu-l au trebuie să facă solicitare la ministerul de interne (Home Office)”, spune Cristina Irimie, directoarea unei agenții de recrutare a românilor de la Londra.

Prima urgență pentru noii sosiți este înregistrarea pentru National Insurance Number (NINO) – numărul de asigurare socială – și căutarea unui loc de muncă. Poți face solicitare de rezidență în primele șase luni chiar dacă ai statut de persoană care caută un loc de muncă”, adaugă ea.

De asemenea, aș vrea să transmit un mesaj pentru cei care lucrează “self-employed” – pe cont propriu. Nu este în interesul lor să-și păstreze acest statut, este statutul care a creat foarte mari probleme între anii 2007 și 2014, de aceea cred că trebuie să își caute un job ca angajat. Acest statut te protejează și eu cred că trebuie dobândit.” mai spune Cristina Irimie.

Până la urmă, pragmatismul este acela care îi ghidează pe numeroși români aflați în Marea Britanie, de pildă Ionuț Hoza care muncește și locuiește de doi ani cu familia sa într-un orășel din centrul Angliei.

Atâta timp cât nu știm în ce direcție va merge țara, nu ne putem stabili un plan prin care să gestionăm situația. În aceste condiții am decis să nu ne consumăm energiile înspre ceva ce nu depinde de noi, ci să ne concentrăm pe ce putem face noi: familia, cariera, casa”, spune el.

În ultimă instanță rezultatul referendumului din 23 iunie poate fi pentru românii din Marea Britanie și o bună oportunitate de a-și ameliora situația în această țară, este de părere Veronica Costache.

Trebuie să privim partea pozitivă a ceea ce s-a întâmplat și a ce se va întâmpla în ideea că trebuie să ne punem la punct, în sfârșit, cu limba engleză, cu actele și să ne perfecționăm. Sunt atâtea cursuri de calificare și recalificare, sunt atâtea oportunități oferite de statul britanic imigranților, încât trebuie să profităm, să luăm partea bună a lucrurilor și să ne facem un statut legal”, spune Veronica Costache.

Ascultați reportajul realizat de corespondentul RFI la Londra, Petru CLEJ