
Social
Accent pe istorie: Trișatul la Olimpiada de Vară
trisat.jpg

De exemplu, la Olimpiada de Vară de la Los Angeles din 1932, călărețul suedez Bertil Sandstrom a fost deposedat de medalia de argint pe care o câștigase. Arbitrii de la competiția sportivă au auzit zgomotul unei lovituri pe care Sandstrom i-ar fi aplicat-o, ilegal, calului său pentru a-l stimula. Deși sportivul a susținut că, de fapt, zgomotul reprezentase o pocnitură de la șaua de piele, a fost plasat pe ultimul loc în cursă.
O altă surpriză a fost descoperită după Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin din 1936, unde Dora Ratjen a participat din partea Germaniei la proba de săritură în înălțime. S-a plasat pe locul al patrulea în competiție, iar doi ani mai târziu, la Campionatul European de Atletism, ,,sportiva” a câștigat medalia de aur, doborând astfel recordul mondial la săritura în înălțime. Imediat după, Dorothy Tyler-Odam, fosta posesoare a recordului mondial, le-a trimis o scrisoare autorităților în care susținea că Dora nu este femeie, ci...bărbat. Au fost demarate investigații, în urma cărora a rezultat că Dora Ratjen era de fapt...Hermann Ratjen și lucra pe post de chelner. Drept urmare, Dorothy Tyler-Odam și-a recuperat titlul de posesoare a recordului mondial.
Montreal, 1976 – o altă Olimpiadă de Vară, altă încercare de a trișa. De data aceasta, protagonistul a fost scrimerul sovietic Boris Onischenko, care a gândit un întreg mecanism de păcălire. După cum știți, la scrimă punctele se măsoară în atingerile cu arma asupra adversarului. Onischenko a ascuns în mânerul floretei un complex de fire, care să îi permită să marcheze ,,loviturile” printr-o simplă acționare cu degetul, în urma căreia senzorul înregistra automat o lovitură. A fost descoperit, i s-au retras toate medaliile sportive, a primit o amendă de 5000 de ruble și a fost dat afară din cadrul Armatei Roșii. Mai mult de atât, a fost chemat în fața lui însuși Leonid Brejnev pentru o mustrare personală.
Mihaela Simina este istoric specializat în relații internaționale, co-autor, alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (în curs de apariție la Curtea Veche Publishing) și colaborator al revistei Historia.