Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Consiliul Concurenței investighează cum s-au făcut majorările salariale din Sănătate. Bogdan Chirițoiu la RFI: Consiliul nu poate exclude probleme în mecanisme de alocare a fondurilor și în alte sectoare

Consiliul Concurenței anunță că investighează modul în care s-au majorat cu 25% salariile angajaților din sistemul public de Sănătate, în urma unei sesizări făcute de mari operatori din sistemul privat. Concret, aceștia reclamă faptul că majorările salariale nu se fac direct din bugetul de stat, ci prin intermediul unui mecanism elaborat de guvern  și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care diferențiează tarifele decontate de CNAS. Astfel, un spital de stat ar pimi mai mulți bani decât unul privat, pentru aceeași operație, de exemplu.

Pentru moment, Consiliul analizează o simplă plângere. Chiar dacă autorii sesizării vor avea câștig de cauză, nu se vor acorda amenzi împotriva unor insituții publice, precizează la RFI președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Se va acorda timp pentru remedierea eventualei discriminări, explică șeful Consiliului. Consiliul Concurenței nu poate exclude probleme existente în mecanisme de alocare a fondurilor și în alte sectoare, chiar dacă nu are informații despre eventuale situații similare, mai spune Bogdan Chirițoiu:

 

Bogdan Chirițoiu: Ce investigăm noi nu e creșterea salariilor medicilor. Dacă sunt bani cu toții cred că suntem de acord să crească salariile medicilor. Investigația noastră pornește de la o plângere a operatorilor privați, care spun că sunt plătiți mai prost decât spitalele publice pentru același tip de prestații. Deci prin hotărârea guvernului pentru furnizorii de servicii de sănătate publici tarifele plătite de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate au crescut, probabil pentru a putea acoperi creșterea salariilor medicilor. Creșterea asta nu se aplică și operatorilor privați și atunci ei spun "Domnule, noi suntem discriminați. Și noi facem aceeași muncă, același serviciu îl furnizăm pacienților și Casa de Sănătate ne plătește pe noi mai puțin decât îi plătește pe alții".

Reporter: Creșterea salariilor ar fi mascată de fapt de creșterea unor tarife la serviciile medicale?

B.C.: În esență, ei asta spun: pentru aceeași activitate până acum eram toți plătiți la fel. Principiu cu care și Consiliul Concurenței ar fi de acord. Nu mă interesează forma de proprietate a furnizorului de servicii. Că e companie, fundație, instituție publică. Toate serviciile astea sunt plătite prin Casa Națională de Sănătate. În principiu, dacă cumpăr de la cineva un serviciu trebuie să plătesc același preț, indiferent de forma lui de proprietate.

Rep.: Așadar banii nu vin direct de la buget. De asta vă implicați?

B.C.: Banii vin de la o instituție care este bugetară. Ne-am fi implicat și dacă cineva făcea achiziții, să spunem. Un minister ar cumpăra anumite produse și ar plăti mai bine firma de stat, să spunem, decât ar plăti la o firmă privată. E același gen de raționament.

Asta e plângerea. De-abia am început să o analizăm. O să vedem dacă într-adevăr vorbim de aceleași tipuri de servicii, dacă avem de-a face cu discriminare. Chiar dacă le vom da câștig de cauză celor care s-au plâns nu vorbim de amenzi pentru că investigăm instituții publice, împotriva cărora nu aplicăm amenzi. Putem să le solicităm ca într-o anumită perioadă de timp să remedieze respectiva discriminare.

Rep.:  Cine a făcut, concret, plângerea?

B.C.:  Operatorii mari de servicii de sănătate, dar nu pot să vă spun numele.

Rep.: Spitale private, în principiu...

B.C.: Da.

Rep.: Consiliul Concurenței nu a fost, evident, consultat, atunci când executivul și CNAS au gândit un asemenea mecanism.

B.C.: O întrebare foarte bună. Nu cred că am fost.

Rep.: Era firesc să fiți?

B.C.: În principiu pe contractele de Sănătate ne uităm, e adevărat. Nu întotdeauna guvernul e de acord cu ceea ce spunem noi, dar, oricum, avizăm contractul de sănătate în fiecare an.

Rep.: Deci pe undeva era normal să fiți consultați.

B.C.:  Bine, noi am mai avut în decursul anului...au mai fost încercări de a restricționa operatorii privați. Mai sunt lucruri cu care nu suntem de acord în contractul-cadru, dar, sigur, guvernul face până la urmă ceea ce crede de cuviință. Noi n-am fost de acord cu faptul că sunt restricționați furnizorii privați să mai ceară o coplată. Asta le spune "dacă ai contract cu mine, nu ai voie să mai ceri bani de la pacienți", chiar dacă pacienții poate ar vrea să plătească pentru niște servicii mai bune. Nu suntem de acord cu volumul minim de pacienți impus medicilor de familie.  Deci sunt lucuri cu care nu suntem de acord, dar repet, e dreptul guvernului să țină sau nu cont de avizele noastre.

Rep.: Revenind la această investigație, spuneați că este posibil așadar să se creeze o discriminare față de operatorii privați de servicii de săînătate. Implicit se creează discriminare și față de pacienții care merg la privat?

B.C.:  Nu cred. Nu direct. Nu văd de ce problema asta s-ar transfera la nivelul pacienților.

Rep.: În cât timp ajunge la sfârșit o astfel de investigație ?

B.C.:   E o investigație mai scurtă decât ce facem noi de obicei. În câteva luni de zile, undeva la sfârșitul anului sau începutul anului viitor o să avem o concluzie.

Rep.: Pornind de la acest exemplu, e posibil ca în mai multe domenii cheie guvernul și instituțiile din subordine să fi gândit mecanisme de tipul acesta?

B.C.:  N-am știință, dar nu e exclus. Eu nu pot să exclud faptul că există probleme în mecanisme de alocare a fondurilor și în alte sectoare. Nu știu de ele, dar nu e nimic exclus.

 

 

Ascultă AICI interviul complet cu Bogdan Chirițoiu: