Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Palatul Reginei

deschidere.jpg

Image source: 
Fotografii: Corneliu David

Sute de lumânări care ard în soarele torid de mijloc de august sunt așezate lângă gardul Palatului Regal de pe Calea Victoriei, împodobit cu portretele a doi tineri frumoși. El și ea. Mihai și Ana din perioada în care s-au cunoscut și s-au logodit. Regina nu a apucat să domnească niciodată de facto, nu a fost niciodată regina recunoscută a acestui palat până astăzi când palatul este numai al ei.

Regina Ana este în Sala Tronului, un covor roșu este întins până la ea, iar patru gărzi de onoare o păzesc. Tricolorul și steagul regal o acoperă. Mii de oameni intră pe ușa de oaspeți a palatului să îi prezinte omagiile. Sunt ultimele pe care i le pot aduce cât timp regina lor este încă pe acest pământ, până sâmbătă. Bătrâni în vârstă, doamne îmbrăcate în negru și cu pălării de soare pe cap, tineri și ei îmbrăcați în negru, urcă scările palatului. O doamnă în vârstă, în costum național, se odihnește în cârjă la mijlocul scărilor și îi spune nepoatei, arătându-i medalioanele care înfățișează conducătorii României: "uite-l pe Ferdinand".

Pe culoarele palatului se șoptește, nu se vorbește, despre istorie. A României, a lor, a exilului. Oamenii îndrăznesc să vorbească cu voce tare doar după ce ies pe poarta palatului.

O doamnă: "În acea zi extrem de tristă pentru poporul român, am dorit să fim alături de Familia Regală, profund mâhnită de această pierdere. A fost un om special pentru întreg poporul român prin noblețea, bândețea și tăria sufletească de care a dat dovadă în acești mulți ani grei în care a fost obligată să stea departe de patrie".

Rep.: Ce vă face să vă simțiți aproape de Familia Regală care a fost atât de mult timp îndepărtată de țară și puțin cunoscută?

Un domn: "Poate și faptul că eu sunt născut în Sinaia, unde s-a năsvut și Majestatea Sa, Mihai Întâiul, m-a făcut să fiu mai aproape și să caut să țtiu mai multe despre Familia Regală și am fost foarte impresionat de devotamentul pe care l-a avut Regina Ana și susținerea pe care i-a acordat-o Regelui pentru a putea rezista anilor grei de exil."

O tânără: "Purtăm doliu în semn de respect pentru Regina noastră. Trebuie să ținem cont de lucrurile acestea și să aducem un omagiu celei care a fost Regina Ana și un omagiu Casei Regale. Am sperat că într-o zi (Regele Mihai, n.r.) să fie Regele nostru, dar asta este situația."

Mulți dintre cei care vin să-și aducă omagiile Reginei nu vor să vorbească, însă fețele lor spun ce-ar putea exprima prin vorbe: tristețe. Alții, tineri sau bătrâni deopotrivă, trec peste tristețe și spun că speră ca, deși momentul este unul de doliu, atenția care să dă acum Casei Regale și istoriei României, să aducă țara pe un drum mai bun.

Un domn: "Faptul că s-a reușit destul de târziu ca poporul român să cunoască mai mult despre Familia Regală, probabil că ne va întârzia în istorie. Dacă după '90 ar fi fost altă formă de stat, viitorul nostru ar fi fost mult mai aproape și mai luminos decât este astăzi, dar suntem încredințați că acestă reîntoarcere a Familiei Regale va lăsa urme și țara noastră va reveni pe făgașul ei normal."

O tânără: "Eu, la istorie, am învățat în felul următor, că în '47, abdicarea a fost forțată, însă după '89, după căderea comunismului, România încă s-ar fi considerat regat dacă nu interveneau anumiți factori."

Rep.: "Scuze, în ce an ați învățat istoria pentru că eu nu am învățat lucrurile acestea..."

Tânăra:" Eu am terminat acum 3 ani liceul, pe noi așa ne-au învățat, că populația nu a fost consultată printr-un referendum cu privire la statutul constituțional al României.  Noi nu am decis.  Teoretic, România ar trebui să fie regat, încă ar trebui să fie regat. "

Regina Ana va fi înmormântată sămbătă la Curtea de Argeș. La ceremonie și-au anunțat participarea reprezentanții tuturor monarhiilor europene.