Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Istoricul Filip Iorga la RFI: Regina Ana, o Regină puternică. Societatea dă semne de normalitate

regina_ana.jpg

Image source: 
Regina Ana (Foto: www.familiaregală.ro)

Sâmbătă este zi de doliu național, în memoria Reginei Ana. Ceremonii religioase au loc în prima parte a zilei la București, la Palatul Regal şi în Piaţa Palatului. Slujba de înmormântare a Reginei Ana va avea loc în Pronaosul Noii Catedrale de la Curtea de Argeş,după-amiază. Dincolo de momentul tragic pentru Casa Regală, moartea Reginei Ana și ceremoniile funerare au provocat o reacție de normalitate în societate. Românii au depășit mesajul inoculat, zeci de ani, de propaganda comunistă, crede istoricul Filip Lucian Iorga.

El pune reacțiile izolate de contestare pe seama lipsei de informații și spune că, în ansamblu, societatea românească își arată în aceste zile afecțiunea și sprijinul pentru Casa Regală:

 

Filip Lucian Iorga: Totuși, în ultimii 25 de ani am evoluat. Am învățat. Propaganda din anii comunismului și-a pierdut mult din influență. Sigur că există în continuare reacții bazate pe lipsă de informare sau poate pur și simplu pe mania contrazicerii. Dar mi se pare evident că de data asta societatea româneasscă în ansamblul ei e destul de unitară în a regreta personalitatea Reginei Ana și în a fi alături de Familia Regală în aceste momente dificile. În același timp, cumva, momentul e și o ocazie de a rememora, de a ne ocupa cu mai mare atenție de o pagină din istoria noastră care a fost de prea multe ori ignorată, falsificată.

Reporter: Arată acest eveniment tragic pentru Casa Regală simpatia importantă de care Casa Regală se bucură în România?

F.L.I. : Și aici e o evoluție și o modificare față de anii 90. Dacă în primii ani de după 89 taberele erau tranșant împărțite...dacă pe de-o parte procentul celor care erau favorabili monarhiei sau interesați de revenirea Familiei Regale în țară era mai mic decât este astăzi, pe de altă parte era o altă intensitate în rândul acelei minorități. Treptat, lucrurile s-au deradicalizat. Monarhia nu mai e neaparat obiect al unor dispute de ordin politic. Mult mai multă lume cunoaște istoria regilor României și activitățile Familiei Regale în România. Dacă procentul celor favorabili restaurării monarhiei și mai ales al celor care au încredere în membrii Familiei Regale este mai mare astăzi decât în anii 90, motivele principale, aș spune, sunt trei. În primul rând faptul că populația s-a informat între timp, au apărut noi generații care nu au avut contact cu propaganda comunistă. Un al doilea ar fi preferința prin comparația cu o clasă politică, o pseudo-elită care lasă foarte mult de dorit. Un al treilea motiv este prezența din ce în ce mai vie a Familiei Regale în societate.

Rep.: Cât de mare e contrastul și impactul pe care îl au la români eticheta pe care o respectă Casa Regală, finețea, decența Casei Regale, în opoziție cu lucrurile cu care am fost obișnuiți după 1990?

F.L.I. : Să nu fim acum nici prea optimiști, nu e bine. Sigur, există porțiuni importante din societatea românească care nu sunt încă permeabile la această etichetă, la acest tip de atitudine discretă, decentă. Și care se simt chiar puse în pericol de o astfel de atitudine. Dar cred că treptat-treptat din cei în ce mai mulți români, din ce în ce mai multe segmente ale societății se molipsesc cumva și tind să copieze sau să se adapteze unei etichete de viețurie, până la urmă. Nici Regina Ana nu era o persoană rigidă sau care să țină foarte mult la un protocol strict. În schimb avea o etichetă interiorizată. Adică știa foarte bine ce se cade și ce nu. Era în primul rând o etichetă a bunului simț. Învățăm și în felul ăsta evoluăm.

Rep.: Dintr-o anumite parte au venit îndoieli cum că nu e corectă formularea "Regina Ana". Cum le răspundeți?

F.L.I. : După părerea mea astea sunt chițibușuri de formă. Putem să le argumentăm și contrazice, de ce nu? În primul rând abdicarea a fost nulă, pentru că a fost smulsă prin forță, amenințare. A fost considerat în continuasre Rege atât de capetele încoronate din străinătate, cât și de alți șefi de stat. În același timp, la căsătoria Regelui cu principesa Ana de Bourbon-Parma, la Atena, în 10 iunie 1948, să nu uităm că Grecia era încă o monarhie. Dacă înainte de săvârșirea ritualului căsătoriei, pe  listele de invitați, Ana de Bourbon-Parma este denumită Alteța Sa Principesa, după căsătorie este numită și în protocolul oficial Regia Ana a României. Cel mai important argument este acela că românii, cei care sunt atașați de Familia Regală a României, au privit-o și o privesc ca pe Regina lor.

Rep.: Dacă ar fi să sintetizați, cum ar trebui să rămână Regina Ana în conștiința românilor?

F.L.I. : O Regină puternică. O persoană de mare curaj personal, de mare atașament față de Rege și de țara lui. O persoană foarte hotărâtă în lucrurile pe care le făcea. Unul din cele mai importante elemente după 1989 în în reîmpământenirea Casei Regale a României.

Rep.: Cum explicați lipsa unor capete încoronate de la funeraliile Reginei Ana?

F.L.I. : Casele Regale care au însărcinări oficiale, mai ales dacă vorbim de Marea Britanie, agendele sunt făcute cu luni, dacă nu cu ani înainte. Nu știrbește cu nimic nici respectul nici dragostea pe care ei le au față de Familia Regală a României. Nici legăturile de rudenie. Sunt în primul rând, cred eu, dificultăți concrete legate de agendă, de măsurile de securitate probabil.

 

 

Asculta AICI interviul complet cu istoricul Filip Lucian Iorga:
1188