Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


COPAC: În România sistemul de sănătate nu funcționează

O gospodărie a cheltuit, anul trecut, în medie, peste 60 de lei lunar pentru produse medicale, aparate și medicamente, reiese din datele Institutului Național de Statistică, publicate la solicitarea Agerpres.

Cea mai mare sumă a fost cheltuită pentru medicamente,  peste 58 lei,  iar restul pentru aparatură terapeutică și echipamente medicale. Gospodăriile de pensionari au cheltuit cea mai mare sumă, aproape 94 de lei, din care aproximativ 91 lei pentru medicamente.

Din datele INS reiese că în România sistemul de sănătate nu funcționează, spune la RFI Cezar Irimia, reprezentant al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.

“Faptul că pensionarii plătesc cel mai mare procent din această sumă denotă că avem o categorie a vârstnicilor bolnavi și care nu sunt susținuți de sistemul de sănătate la care au cotizat și ca pensionari și când au fost active în câmpul muncii. Nu-ți asigură statul nimic,din păcate.

Pensionarii ajung să-și cumpere medicamentele din circuitul deschis, la recomandarea medicilor, pentru că ei nu mai primesc gratuit aceste medicamente, deși ar fi trebuit să le primească.

Sunt nevoiți să le cumpere, mai ales atunci când sunt internați în spitale” explică reprezentatul COPAC, Cezar Irimia.

Cheltuielile totale ale gospodăriilor au fost, în 2015, în medie, de peste 2.300 lei lunar pe gospodărie și de  885 lei pe persoană, se arată în datele INS. Acestea  au reprezentat 88 la sută din veniturile totale (în scădere cu 3,2 puncte procentuale față de 2014), potrivit INS.

Dintre categoriile de gospodării analizate nivelul cel mai înalt al cheltuielilor totale, medii pe o persoană (de peste 1000 de lei lunar), a fost realizat de gospodăriile de salariați, care dispun și de veniturile cele mai mari, iar cel mai scăzut de gospodăriile de șomeri (aproximtaiv 480 de lei).

Cheltuieli scăzute, sub media gospodăriilor analizate s-au înregistrat și în gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activități neagricole, agricultori și pensionari', mai informează INS.

Cei mai mulți bani au fost alocați pe alimente, pe plata impozitelor, cotizațiilor și contribuțiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc).

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară explică: veniturile românilor sunt foarte mici și raportat la procentul de cheltuială pe bunuri alimentare este logic ca cel mai mult din venituri să se ducă pe bunurile alimentare…

În România nu putem spune că veniturile au crescut foarte puțin, că dacă facem o comparație cu 6-7 ani în urmă, vedem că s-a dublat venitul minim garantat. Nivelul lui e foarte scăzut însă, timp în care tot ce înseamnă energie electric, gaze, combustibil ca preț a fost aliniat la nivelul UE.

Un român câștigă 300 de euro pe lună, un ungur 600 -700 de euro, iar un francez, german sau belgian ajunge să câștige până la 2000 de euro pe lună (nivel minim). Atunci normal că acest consum alimentar raportat la veniturile românilor reprezintă cheltuiala principală pentru ei. Românul ce face: își plătește întreținerea, lumina, telefonul, își ia mâncare pentru toată familia, iar dacă are o boală își ia și medicamente. În rest nu prea mai are posibilitatea să mai cheltuiască și pe altceva. Și neavând posibilitatea de a cheltui pe altceva, ponderea alimentelor devine cheltuială și consum principal.

INS precizează că în structura pe destinații a cheltuielilor sunt incluse și cheltuielile pentru investiții, constând în cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei sau cumpărare de acțiuni.

1269