Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ar trebui operatorii privați să aibă acces la operațiunile de salvare din munți?

smurd_bun.jpg

Sursa imaginii: 
Serviciul Public Județean Salvamont Sibiu

O amplă dezbatere s-a iscat pe rețelele de socializare după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, un elicopter privat nu a fost lăsat inițial să intervină în cazul unui accident montan din Piatra Craiului. O femeie a căzut de la 30 de metri și a așteptat ore bune intervenția SMURD, deși solicitase intervenția unui elicopter privat. În final,  victima a fost scoasă tot cu ajutorul elicopterului privat. Departamentul pentru Situații de Urgență a demarat o anchetă pentru a vedea dacă în acest caz au fost respectate procedurile.

Șeful Salvamont Sibiu, Adrian David, spune la RFI că o colaborare între structurile civile și militare ar fi binevenită în astfel de cazuri:

Acțiunea de salvare trebuie coordonată unitar, de o singură structură. Ce se petrece după,  cu cine lucrează acea structură care e deja desemnată printr-un act normativ (este vorba despre ISU)… lucrurile sunt foarte dificile… Există o structură în cadrul ministerului care intervine în salvarea cu elicopterul – Inspectoratul General al Aviației, dar se pare că nu întotdeauna pregătirea piloților e optimă… Din acest motiv unele operațiuni eșuează.

De asemenea, elicopterele cu care lucrează cei de la Ministerul de Interne nu fac față zonelor dificile în care trebuie să acționeze, zonele de munte. Sunt elicoptere foarte bune, doar că uneori aceste elicoptere nu pot face față condițiilor din munte.

O colaborare este foarte binevenită între structurile civile și militare, dar coordonarea trebuie să fie unitară pentru a nu se ajunge la catastrofe, pentru a nu se ajunge să se încalece în munte aceste structuri iar misiunea de salvare să fie un eșec.

Rep: În prezent, din câte știți dumneavoastră, câte elicoptere ar fi pregătite pentru intervenții montane și câți piloți?

A.D: Nu știu exact numărul de piloți, numărul de elicoptere, dar știu că de câțiva ani se fac eforturi consistente din partea Ministerului de Interne pentru a pregăti piloții pentru astfel de misiuni. Eu am participat în ultimii doi ani la vreo patru cursuri de salvare cu elicopterul în care s-au pregătit piloți români cu elicopterele din dotare împreună cu piloți elvețieni. Și după aceste cursuri, după aceste sesiuni de instruire, am avut foarte multe misiuni cu elicoptere ale Ministerului de Interne. Sunt piloți tineri, piloți pregătiți, dar uneori se ia foarte mult în calcul riscul la care se expun. Am avut o discuție la un moment dat cu un specialist, cu un pilot, care mi-a explicat cum se evaluează riscurile unei  acțiuni de salvare din zona de munte cu elicopterul și i-am dat dreptate. Dacă firmele private intră și fac misiuni, evaluând doar riscurile la care se expune echipajul și aeronava, atunci când se discută despre elicopterele SMURD ni s-a spus în felul următor: un elicopter care e căzut, un elicopter care este indisponibil afectează foarte mult intervențiilepe o lungă durată de timp. Momentan nu sunt atât de multe elicoptere la Ministerul de interne încât să aibă elicoptere de schimb. A căzut un elicopter, Doamne ferește, echipajul nu mai este în viață, dar la evaluare se ia în calcul și faptul că până la înlocuirea acelei aeronave ramâne o arie destul de mare descoperită, din punct de vedere al intervenției cu elicopterul, și numărul de vieți salvate ar scădea drastic. Există deja, din păcate, această experiență și s-a văzut care sunt efectele în timp ale indisponibilității unei aeronave. Zborul montan este extrem de greu, este foarte, foarte greu, și din această cauză piloții evaluează în amănunt și în ansamblu toate implicațiile unei eventuale misiuni.

Rep: Și dumneavoastră, ca salvamontiști vă ghidați după principiul siguranța salvatorului în primul rând atunci când plecați într-o misiune de salvare. În cazul elicopterelor e mai multă prudență?

A:D: regula numărul unu în orice salvare e siguranța echipajului. Pe această regulă se bazează orice serviciu de salvare. În ceea ce privește zborurile, evident că sunt mulți factori care se iau în calcul în evalurea riscurilor: siguranța echipajului, implicațiile care decurg ulterior din ratarea unei misiuni… Cred că da. Cred că pentru ei este mai drastică această evaluare decât pentru mulți alți salvatori.

Șeful Salvamont Sibiu, Adrian David ( AUDIO ):



La rândul său, alpinistul Horia Colibășanu dă exemplul Elveției:

Eu ca alpinist aș vrea să fiu salvat. Și cred că orice om vrea să fie salvat. Și mi se pare normal să fii salvat nu neapărat de cine ajunge primul sau de cine are acces la dispecerul național, ci să fii salvat de cel mai bun pentru că este vorba despre viața ta.

Nimeni nu se duce să se opereze la al treilea chirurg din oraș, toți vor la cel mai bun. Și dacă nu ai bani, nu ai asigurare, bun, să te salveze sistemul de stat. Acest monopol mie mi se pare o porcărie, o chestie pentru care unii se luptă ca să rămână în putere și ca să aibă, probabil, niște pârghii....

SMURD-ul, dacă face chestia asta, e păcat pentru o organizație foarte profesionistă și de oameni foarte bine pregătiți care și-a făcut foarte bine treaba până acum.

Partea montană, cred eu, nu ar trebui să fie foarte mult  treaba SMURD-ului, ar trebui să fie făcută de Salvamont, iar în Salvamont -  acolo ar trebui să se producă  o reformă....

Rep: Cum se întâmplă lucrurile în alte state?

În  statele dezvoltate și civilizate s-au rezolvat problemele acestea prin profesionalism. Cei mai buni au creat o structură foarte puternică și care își face treaba. De exemplu, în Elveția există operatori privați de elicopter care fac salvările. Nu trebuie să fie Salvamontul local.  Cei mai buni își fac treaba, asigurările îi trimit, e foarte bine organizată toată această poveste într-un scop unic: al binelui celui care are un accident. Piloții din Elveția sunt printre cei mai buni din lume, fac salvări și în Himalaya, și într-adevăr, i-am văzut. E ca o comparație între un șofer obișnuit și un pilot de formula unu, deci au alte skill-uri.

Mie mi se pare absurd ca într-un domeniu atât de riscant și de dificil să existe discuția de ce intervine cel mai puțin pregătit înaintea celui mai bine pregătit. Mi se pare o absurditate.

Rep: Cine stabilește, de exemplu, în Elveția ce elicopter se duce după o persoană aflată în situație critică?

H.C: Ajutorul este transmis prin sistemul național de siguranță, numai că operatorii pe diferite regiuni, privați sau de stat,  sunt deja desemnați, sunt bazele de elicoptere cele mai apropiate. Dacă este nevoie, intervin. Dacă sunt mai mulți accidentați, intervin baze de elicoptere din zonă.

Acolo nu există diferențe atât de mari între sistemul de stat și cel privat. Acolo lucrurile s-au uniformizat și piloții sunt toți foarte bine pregătiți, toți cei care pot să intervină.

Alpinistul Horia Colibășanu (AUDIO):



RFI România  a încercat să obțină o reacție și de la Departamentul pentru Situatii de Urgență  în acest caz. Secretarul de stat Raed Arafat a precizat că va veni cu explicații la finalul anchetei.

 

Intervenția elicopterului privat în Piatra Craiului.