Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Nou cod de reglementare în audiovizual. Radu Herjeu (CNA): Marile derapaje, la televiziuni

her.jpg

Sursa imaginii: 
uoc.edu

Consiliul Național al Audiovizualului a votat modificarea Codului de Reglementare a conținutului audiovizual, în încercarea de a mai tempera din derapajele, susțin membrii CNA, tot mai dese. Sunt schimbări importante, care vizează în primul rând protejarea și drepturile minorilor. Tinerii sub 18 ani nu mai pot apărea la televizor nici în reclame la alimente și nici invitați în diferite emisiuni cu o tematică ce le depășește aria de înțelegere. 

Modificările vizează și dreptul la replică și informare și și-ar putea produce din plin efectele tocmai în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Le explică, la RFI, Radu Herjeu, membru al Consiliului:

Radu Herjeu: Sunt două direcții. Una ține de protecția minorului și cuprinde două subdirecții: protecția minorului care este în fața televizorului și cea a minorului care apare la televizor. S-au făcut modificări legate de limita de vârstă la care un minor poate apărea la televizor, nu în orice emisiune, ci în acelea în care i se cere păterea despre subiecte care pot depăși nivelul de maturitate. Spre exemplu, în cazul unui conflict în familie, a unei tragedii din proximitate s-a considerat că limita de vârstă era prea joasă și că până la 18 ani copilul nu are maturitatea suficientă pentru a-și da cu părea despre un astfel de subiect. În ceea ce privește direcția privind protecția minorilor din fața televizorului, aici nu s-a mers pe înăsprirea prevederilor din codul actual, ci pe închiderea unor portițe pe care se mai strecurau unii radio difuzori care aveau câte un derapaj. De exemplu, termeni care nu erau foarte clar definiți. Exista interdicția de a prezenta, până la ora 22, acte de violență în mod repetat. Aceast fapt a dus la foarte multe interpretări. Astfel, dacă i se dădea o palmă minorului de îl lipea de perete, însemna că era permis, pentru că nu era un act de violență repetată. În aceste condiții, au fost făcute mai multe clarificări. Limita a fost ridicată până la ora 23 și sunt interzise actele de violență repetată sau cu gravitate sporită. Până acum, în legislația noastră exista doar cuvântul „obscen”. Erau interzise comportamentele și limbajul obscene. Acum sunt interzise inclusiv cele vulgare și triviale, până la ora 23, când se consideră că minorii până în 15 ani ar trebui să doarmă.

Reporter: Revenind la primul aspect, cine decide dacă un minor poate sau nu să își dea cu părerea și dacă depășește sau nu vârsta lui?

R.H: Legiuitorul decide. Dar cum nu poate decide în fiecare caz în parte și ca să evităm situațiile în care ni se spune că un copil de 13 ani este mult mai matur decât vârsta lui, s-a decis această limitare. Ea exista și înainte, dar era mai scăzută și unii dintre radiodifuzori au profitat de acest lucru pentru a pune câțiva copii să discute despre lucruri care clar depășeau capacitatea lor de a înțelege. Dacă întrebi un copil, el este dornic, el vorbește. O fac și oamenii mari, cu atât mai mult un copil. Nu ar trebui să induci, nici lui, nici altor copii care se uită la televizor, ideea că ei chiar au capacitatea de a analiza și de a trage concluzii despre ceea ce se întâmplă în jurul lui, ca un om mare.

Rep: Imaginea minorilor mai poate fi exploatată în scopuri publicitare?

R.H: Nu. În reclamele la alimente, incluzând și băuturile nealcoolice, nu mai ai voie să faci spoturi cu minori. Bănuiesc că aceasta este una dintre prevederile care va naște foarte multe reacții și sunt curios care vor fi acestea în această lună de dezbatere publică.

Rep: Ce face acest cod de reglementare a conținutului audiovizulal modificat pentru informarea corectă, pentru dreptul la replică, pentru niște principii și drepturi care tind să nu fie respecate în România în sectorul audiovizual?

R.H: Am încercat să rezolv una dintre marile probleme cu care se confruntă, mai ales televiziunile, anume dreptul la imagine. Acesta nu înseamnă să nu se discute despre un subiect sau despre o persoană, ci să se discute în anumite condiții și, obligatoriu, cu implicarea persoanei despre care se vorbește. Din păcate, ne-am obișnuit să vedem foarte multe talk show-uri în care se toacă mărunt un om care nu este prezent, care nu intervine și nu este invitat să intervină. Eventual are posibilitatea de a da un drept la replică pe care, sigur, cei care au văzut emisiunea nu îl vor auzi. Vă dau un exemplu de modificări. Dacă până acum, codul spunea că dacă unei persoane i se aduc acuzații privind fapte și comportamente ilegale sau imorale, persoanele acuzate au dreptul  să intervină. Am propus și a fost adoptat ca persoanele acuzate trebuie să fie contactate și invitate să intervină. În cazul în care acestea refuză sau nu se reușește contactarea lor, să se anunțe pe post acest lucru. Nu poți lăsa acest lucru la latitudinea omului care poate nu se uită la televizor și nu știe că se vorește despre el și după aceea să se spună că el nu a intervenit să își exprime părerea. Radiodifuzorul care abordează subiectul și care îi lasă pe invitați să abordeze subiectul este obligat să invite respectivul om să își spună părerea. Modificarea mai ține și de materialele înregistrate, care, de acum, nu vor mai putea fi difuzate, atunci când se referă la o persoană, fără punctul de vedere al persoanei respective. Aici nu mai există scuza  directul, în așa fel încât la șapte seara să nu dai poziția persoanei și eventual, la ora 23 sau a doua zi dimineață vii cu o rectificare pe care nu o să o mai vadă nimeni.

Rep: Pentru că vorbim în cacest context și pomeneați că va urma o dezbatere publică de 30 de zile, care sunt șansele ca aceste modificări să treacă până în campania electorală?

R.H: Dacă ne ținem de treabă, au toate șansele. La sfârșitul lui octombrie se termină cele 30 de zile. În primele zile ale lui noiembrie ar trebui să adoptăm forma finală, după care să fie publicată în Monitorul Oficial, astfel încât la începutul campaniei electorale să avem un nou cod. Eu sper că vom reuși să ținem acest calendar.

Rep: În cadrul CNA este consens pe aceste modificări? Este unanimitate?

R.H: Spre plăcuta mea surprindere, aproape toate amendamentele au trecut cu 10 voturi din 11, pentru că 10 am fost la ședință. Teoretic, nu ar avea de ce să se răzgândească colegii mei, în cursul unei luni. Pentru aceasta este dezbaterea publică. Este posibil ca radiodifuzorii, prin reprezentanii lor, să vină cu argumente atât de puternice, încât să ne convingă să aducem modificări. Altfel nu, pentru că cele mai multe și mai importante amendamente au trecut cu unanimitatea de voturi a celor prezenți la ședință sau cu o majoritate puternică.

Rep: Mai sunt niște posibile modificări care vizează sectorul alimentar, reclamele la suplimente alimentare?

R.H: Și în cazul suplimentelor alimentare, nu am făcut decât să fim mai clari. Până acum nu se făcea o referire directă la suplimente alimentare, deși sunt asimilate alimentelor. Aveam un capitol în cod despre alimente. Anume că publicitatea la alimente nu trebuie să spună că acestea vindecă sau tratează. Dar nu era clar specificat suplimente alimentare. Acum există. De acum încolo, informațiile prezentate la televizor vor trebui să fie cele cuprinse în prospectul produsului sau dacă nu are un prospect, vor trebui să prezinte o notificare, în așa fel încât să fim siguri că ceea ce scrie pe ambalaj este și înăuntru.

Rep: Pe ce fundal se fac toate aceste modificări? Cât de de mult s-a degradat (sau nu) sectorul audiovizual?

R.H: S-a degradat foarte tare. Este vizibil cu ochiul liber pentru oricine. Există un curent de opinie care acceptă că s-a degradat, dar asociază acest fapt cu publicul telespectator. Marile derapaje se fac la televiziune, nu la radio. Modificarea codului a avut în vedere în special problemele cu care ne-am confruntat în relația cu televiziunile, dar se aplică și la radio. Există o degradare și o vechime a legii, asupra căreia, din păcate, nu avem nicio putere. Legea este total depășită. Din 2002 până în 2016 au trecut 14 ani în care televiziunea s-a schimbat radical. Codul, încercând să țină pasul cu timpul, a tot fost modificat, dar nu poate fi modificat lunar sau semestrial. Acum, prin experianța în consiliul, mai ales a celor noi veniți, care s-au confruntat cu lucruri pe care nu le știau, s-a constatat dorința de a găsi o soluție prin modificarea codului.

Rep: Probabil că în lege sunt trecute cuantumurile amenzilor, însă pe o televiziune care face în mod constant derapaje și își asumă amenzile respective, ce o va împiedica să nu meargă pe aceeași practică?

R.H: Deocamdată nu o va împiedica nimic. Sper și mi-am propus ca după instalarea noului parlament să merg la parlamentarii pe care îi cunosc, din membrii care vor fi atunci în comisia de cultură audio și mass media și să începem demersurile pentru modificarea legii audiovizualului și să o aducem în prezent. Mă refer inclusiv la cuantumul amenzilor, care, în prezent, este scăzut. CNA nu are un program de dat amenzi ca să își mărească bugetul. Sunt derapaje care trebuie sancționate cu amendă pentru că, din păcate, unii radiodifuzori nu înțeleg decât în momentul în care îi ustură la buzunar. Atunci încep să se gândească dacă este bine sau nu să continue cu practicile respective. Atât timp cât amenzile sunt de 10.000 – 15.000 lei, în condițiile în care în emisiunea sancționată a fost publicitate de 100.000 lei, nu se vor opri. În momentul în care posibila amendă va fi de 500.000 lei, s-ar putea să se gândească de două ori.

 

 

 
Ascultă AICI interviul integral cu Radu Herjeu, membru CNA: