Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Migrație: cotele sunt mai departe obligatorii, precizează Comisia Europeană

campul_de_refugiati_din_kahramanmaras.jpg

Campul de refugiati din Kahramanmaras, Turcia
Campul de refugiati din Kahramanmaras, Turcia
Image source: 
© European Union , 2016 / Source: EC - Audiovisual Service / Photo: Yasin Akgül

Cotele de relocare și de reinstalare a migranților în statele membre UE rămân obligatorii, a precizat executivul european miercuri 28 septembrie . Explicațiile s-au impus după ce unele comentarii făcute de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, lăsau să se înțeleagă contrariul. Rezultatul referendumului din Ungaria (2 octombrie) nu va afecta aceste cote.

"Solidaritatea trebuie să vină din suflet și nu din legea europeană", spunea Jean-Claude Juncker cu câteva săptamâni în urmă."Ele nu sunt deci obligatorii", au răspuns voci din statele est europene care contestă ideea cotelor.

Ba da, ele sunt obligatorii, Juncker făcuse doar un comentariu cam subtil referitor la lipsa de solidaritate la care UE asistă de la începutul crizei migrației. Decizia de a-i reîmpărți pe migranții din Grecia și Italia (relocare) și pe cei din Turcia și Liban (reinstalare) este una definitivă si cu caracter obligatoriu.

Explicațiile au fost aduse azi de comisarul migrației Dimitris Avramopoulos. El a adăugat că această decizie a statelor membre (împotriva căreia au votat doar cinci din 28 de state) se bucură de o largă susținere.

Stim totuși că România și statele Grupului de la Vișegrad n-o văd cu ochi buni. In cazul României, nu solidaritatea este pusă sub semnul întrebării. București contestă doar maniera aleasă, începînd cu octombrie 2015,  de a-i împărți pe migranți.

Ungaria și Slovacia sunt însă cu mult mai ferme și au dat în judecată UE pentru decizia din octombrie 2015, decizie care avea la bază o propunere a Comisiei Europene.

Slovacia a anunțat, între altele, încă de anul trecut că nu va primi decât migranți creștini. Ungaria informase deja UE în iulie 2015 (înaintea marelui val migratoriu venit pe ruta balcanică ) că va accepta să primească zero migranți.

In fine, referendumul din Ungaria privind migrația (2 octombrie) nu influențează absolut deloc situația prezentă. Acesta este menit să afle opinia populației privind o eventuală decizie viitoare a UE în domeniul migrației.

Bruxelles ar putea totuși adăuga ceva flexiblitate (dar și confuzie). Astfel, statele care nu vor să participe la schema de relocare, ar putea eventual dori  să preia refugiați din Turcia. Explicațiile Comisiei rămân însă destul de vagi. Aici ar interveni caracterul voluntar al deciziei.

Ideea nu este viabilă: dacă Ungaria, de exemplu, refuză să participe la relocare și nici nu dorește să preia vreun refugiat din Turcia, atunci ea se desolidarizează complet de restul în acest dosar , fără a putea fi sancționată.

 

Situația actuală a migranților în UE

O mare parte din ce ajunși în ultimul an în Italia și Grecia se află mai departe tot acolo. Unele state membre, cele iubite de migranți, au reușit să preia un număr important din ambele puncte.

Cu totul, 1196 au fost relocați din Italia și 4455 din Grecia, destinația lor principală fiind Franța care a primit 1952 de migranți din Italia și Grecia. Ea este urmată de Olanda( 726) și Finlanda (690).

România a primit 202 migranți din Italia și Grecia.

Privind reinstalările, aici vorbim mai ales despre acordul cu Turcia: pentru fiecare migrant întors din Grecia spre Turcia, UE trebuie să preia un refugiat din Turcia.

Atenție la nuanță, reinstalările îi privesc doar pe migranții care au deja statutul de refugiați, ceea ce ușurează munca administrativă a țării care-i preia. 

Situația este ameliorată datorită acestui acord, totuși el nu se derulează așa cum s-ar fi dorit.

Din 20 martie și pâna acum, doar 10 695 de persoane au fost reinstalate ( cu precădere în Austria, Marea Britanie,  Suedia și Germania) și asta în baza acordului și în afara lui. Turcia spune că aproximativ 3 milioane de refugiați se află încă pe teritoriul său.

Iar pentru moment, Ankara nu mai amenință UE că oprește cooperarea. Ea a primit deja de la europeni 2 miliarde din cele 6 miliarde de euro cerute și care fac parte din acord.