Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Accent pe istorie: Moneda romană inspirată de vinul dacic

moneda_buna.jpg

Monedă romană bătută în Dacia, cu chipul împăratului Traian pe față și o reprezentare feminină a Daciei pe verso
Image source: 
romaniancoins.org

Știrea care anunță creșterea producției de vin anul acesta în România cu greu poate trece neobservată, mai ales, că, se pare, vom depăși Franța la acest capitol. Aceeași Franța, care, acum mai bine de o sută de ani, a ajutat viticultura românească să treacă printr-o perioadă foarte dificilă. Dar producția de vin de pe teritoriul de azi al României are o istorie de mii de ani și despre ea vom vorbi azi la Accent pe Istorie.

Dacia era cunoscută pentru cultura abundentă  de viță de vie și pentru producția de vin de foarte bună calitate. Pentru a reduce tentația diferitelor popoare migratoare de a invada teritoriile dacice, atât de prielnice viticulturii, Burebista a ordonat distrugerea tuturor podgoriilor.

Această măsură pare să nu fi oprit totuși dezvoltarea culturilor de viță-de-vie, întrucât atunci când Dacia a fost cucerită de romani, după cele două războaie de la începutul secolului I, producția de vin era înfloritoare. Următorul detaliu poate confirma acest fapt. După cucerire, la 106 d.Hr, romanii și-au emis moneda în noua provincie, făcând trimitere la vinul din Dacia. Astfel, Dacia era înfățișată ca o femeie cu doi copii în brațe, unul dintre ei ținând în mâini...struguri. Celălalt copil era ilustrat cu un spic de grâu în mâini.

După retragerea aureliană, cultivatul viței de vie a avut de suferit, având în vedere că cele mai multe popoare migratoare care intrau în Europa treceau prin provincia romană. Cu toate acestea, viticultura nu a dispărut, deși informațiile din următoarele secole nu sunt foarte ofertante sub acest aspect. În Evul Mediu, sursele amintesc despre cantitatea considerabilă și despre calitatea deosebită a vinului din Țara Românească, Transilvania, Moldova și Dobrogea.

În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, o insectă daunătoare viței de vie, numită filoxera, a distrus aproape în totalitate culturile românești. Legăturile României cu Occidentul, însă, deja se conturaseră, iar de acest lucru a beneficiat din plin și sectorul viticol. Franța este țara care a ajutat cel mai mult la refacerea viticulturii românești, prin sfaturile și practica cultivatorilor francezi. Pentru a înlocui culturile distruse au fost cultivate soiuri de struguri franțuzești precum Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonay sau Sauvignon Blanc.

Spritzer-ul – vin amestecat cu apă minerală- a fost introdus în România în perioada interbelică, caracterizată de legături mai apropiate cu Germania și Austria.

Comunismul (1948-1989) a pus accent pe cantitate, în detrimentul calității, în ceea ce privește producția de vin. Au fost create institute de cercetare și cooperative viticole, iar vinurile românești au câștigat, totuși, premii importante la nivel internațional.

După căderea regimului comunist industria viticolă s-a liberalizat și vechii proprietari și-au redobândit podgoriile, pentru ca în prezent România să ocupe un loc fruntaș la acest capitol în Europa și în lume.

Până la următorul pahar de vin românesc, nu uitați că istoria continuă...

 

Mihaela Simina este istoric specializat în relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (Curtea Veche Publishing - 2016) și colaborator al revistei Historia.

Ascultați rubrica ”Accent pe istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România