Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Procurorii acuză Puterea instaurată după Revoluție de ”infracţiuni contra umanităţii”

Urmărirea penală în dosarul Revoluţiei a fost extinsă pentru infracţiuni contra umanităţii. Decizia a fost luată, miercuri, de parchetul instanţei supreme. Procurorii susțin că, pentru păstrarea puterii, noua conducere politică şi militară instaurată după 22 decembrie 1989 a determinat uciderea, vătămarea corporală și lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane.

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea urmăririi penale, in rem, în Dosarul Revoluţiei, adică împotriva faptelor, pentru infracţiuni contra umanităţii.

"Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu infracţiunii contra umanităţii", arată procurorii militari.

Ei susțin că numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate, soldate cu victime, care ar indica existenţa unui plan de acţiune, justifică o astfel de încadrare a faptelor.

Procurorii mai menţioneză că, pentru ca planul să reuşească, iniţiatorii au apelat la Televiziunea Română.

"Televiziunea Română a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, cu consecinţa generării unui «război» psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime", potrivit parchetului instanţei supreme.

Cine sunt cei care au condus țara după Revoluție?

Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), creat în 22 decembrie 1989, a fost cel care a condus țara după Revoluție. Au mai fost implicate, însă, în evenimentele de atunci și fosta Securitate și conducerea Armatei.

Componența inițială a CFSN a cuprins 40 de persoane: Ion Iliescu, Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, László Tőkés, Dumitru Mazilu, Dan Deșliu, general Ștefan Gușă, general Victor Atanasie Stănculescu, Aurel Dragoș Munteanu, Corneliu Mănescu, Alexandru Bîrlădeanu, Silviu Brucan, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mihai Montanu, Mihai Ispas, Gelu Voican Voiculescu, Dan Marțian, Mihail Lupoi, Gheorghe Voinea (general), căpitan de rangul I. Emil Dumitrescu, Vasile Neacșa, Cristina Ciontu, Marian Baciu, Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Paul Negrițiu, Gheorghe Manole, Vladimir Ionescu, Neculae Radu, Adrian Sîrbu, Constantin Cîrjan, Géza Domokos, Magdalena Ionescu, Marian Mierlă, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad, Valeriu Bucurescu.

Pe 27 decembrie 1989, a fost constituit Biroul Executiv al CFSN: președinte - Ion Iliescu, Prim-vicepreședinte - Dumitru Mazilu, vicepreședinți - Cazimir Ionescu și Károly Király, secretar - Dan Marțian, membrii: Bogdan Teodoriu, Vasile Neacșa, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Ion Caramitru și Neculae Radu.