Ziua Mondială pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor. "Legea pune presiune pe victimă"

Care e situaţia în România? "Din păcate, violenţa împotriva femeilor rămâne o problemă extrem de extinsă în România. Una din patru femei a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său în România şi peste 75% din aceste cazuri rămân neraportate. Totodată, statisticile ne arată că una din trei femei se va confrunta cu o formă de violenţă de-a lungul vieţii. Încă nu avem un ordin de interdicţie, care să fie emis de Poliţie imediat după constatarea faptei", spune Andreea Braga.

Care sunt formele de violenţă la adresa femeilor? "Cele mai uşor de recunoscut sunt formele de violenţă fizică, pumni, palme, loviri, până şi atacuri cu cuţit sau alte arme, însă violenţa începe sub formă de control al partenerului, de dominare a partenerului, de limitare a contactelor pe care partenera le are cu cei din afara familiei, este vorba de violenţă socială şi violenţă psihologică, cum se numeşte, forme de jignire, de intimidare, inclusiv distrugerea obiectelor personale sau ameninţarea cu astfel de fapte", explică preşedinta Centrului FILIA.

Legislaţie incompletă

Andreea Braga declară că legislaţia actuală este insuficientă: "România trebuie să găsească o soluţie pentru a avea o măsură de siguranţă imediată, cum este ordinul de interdicţie, dar şi pentru a asigura servicii de consiliere psihologică şi juridică pentru victime în toată ţara. În acest moment, sunt multe judeţe în care nu există astfel de servicii sau centre de adăpost, 14 judeţe nu au nici un astfel de centru".

Ce trebuie să facă o femeie agresată pentru a obţine un ordin de protecţie? "Un ordin de protecţie trebuie să conţină un minim probatoriu, adică să existe o plângere penală înregistrată la Poliţie pentru fapta de violenţă comisă împotriva lor, un certificat medico-legal care să ateste violenţa şi martori care să vină în faţa instanţei, să spună că a avut loc această violenţă", spune preşedinta Centrului FILIA.

"Există o presiune foarte mare asupra victimei"

De ce unele femei nu depun plângere la Poliţie? "Există o presiune foarte mare asupra victimei. Felul în care funcţionează legea în prezent şi toate mecanismele pun o presiune pe victimă, ea trebuie să facă totul, adică ea este cea care trebuie să depună plângere, ea este cea care trebuie să obţină certificatul medico-legal, aici există alte obstacole, nu toate victimele au bani să se ducă imediat în reşedinţa de judeţ, la Medicină Legală, să obţină un astfel de certificat, nu toate femeile au bani să găsească un avocat care să le reprezinte în faţa instanţei. În afară de toate acestea, avem foarte multe prejudecăţi asupra victimelor, ceea ce se numeşte blamarea victimei, sigur ai făcut tu ceva, doar nu te bătea el de nebun. Deci e o presiune exercitată din partea familiei, a comunităţii şi chiar a societăţii, care chestionează comportamentul victimei şi găseşte scuze pentru agresor, probabil a băut, probabil era nervos, probabil s-a întâmplat ceva, în timp ce victimele sunt acuzate, sigur nu ai făcut tu ce trebuia sau poate l-ai înşelat sau ceva s-a întâmplat care să justifice fapta de agresiune. Nimic nu justifică violenţa", spune Andreea Braga.

Cât de greu obţine o femeie agresată un certificat medico-legal? "Ea se poate prezenta oricum la Medicină Legală, dacă există urme de violenţă, o vânătaie, o tăietură, alte forme. Dacă nu există, este uşor mai complicat, de exemplu, încă nu avem o modalitate în care să evaluăm trauma psihologică. Poate exista de la un psiholog un astfel de atestat, care să arate că victima trece printr-o traumă psihologică, pentru că şi aceasta este o formă de violenţă, însă primează cumva cazurile de violenţă care sunt mult mai grave, sub forma abuzurilor fizice. Spuneam de obstacole, în sensul în care certificatul medico-legal nu este gratuit, victimele trebuie să aibă banii necesari pentru a obţine acest certificat, este în jur de 38 de lei, însă în cazul în care presupune şi un viol marital sau un viol, costurile urcă. În unele situaţii, el poate fi decontat ulterior, însă procedura este destul de anevoioasă şi durează destul de mult", precizează ea.

"Dacă (bărbaţii agresori-n.r.) sunt condamnaţi în faţa instanţei pentru fapte de violenţă şi închişi, asta înseamnă că a început urmărirea penală, poate începe urmărirea penală din oficiu, însă după noul Cod Penal, aceasta se întâmplă când există peste 90 de zile de îngrijiri medicale. Aceste 90 de zile de îngrijiri medicale se obţin în situaţii extreme, adică probabil că victima trebuie să fie în comă ca să obţină 90 de zile de îngrijiri medicale, pentru că în prezent, dacă victima îşi retrage plângerea şi se întâmplă în aproape jumătate dintre cazuri, urmărirea penală practic nu mai continuă, încetează. E importantă şi mutarea accentului de pe responsabilitatea victimei de a continua plângerea în instanţă pe sancţionarea faptei, fapta rămâne, fapta a fost înregistrată prin plângere, ştim că există un agresor şi plângerea ar trebui să continue, din punctul meu de vedere", afirmă preşedinta Centrului FILIA.