Număr record de migranţi în Germania

În Raport se precizează că 45 la sută dintre persoanele care s-au stabilit în Germania sînt cetăţeni ai unor ţări care aparţin Uniunii Europene. 13 la sută provin din alte ţări europene care nu sînt membre ale UE. Aproximativ 30 la sută dintre migranţi au venit din Asia, iar 5 procente din Africa. Ţara de provenienţă de unde au sosit, anul trecut, cei mai mulţi migranţi – adică refugiaţi - este Siria.

Pe de altă parte, Raportul cuprinde cifre exacte privind numărul persoanelor din ţările care după 2004, respectiv 2007, au devenit membre ale UE, şi care au migrat în Germania. Cu 92.346 de persoane, cetăţenii români ocupă primul locul, fiind urmaţi de polonezi (63.045), bulgari (39.520) şi maghiari (19.750). Grupul cel mai mare al migranţilor, din categoria ţărilor UE, sosit, în 2015, în Germania, provine deci din România. (Potrivit unor informaţii neoficiale, vehiculate în cercuri diplomatice, în Germania ar trăi 500.000 de persoane originare din România, atît etnici români, cît şi etnici germani repatriaţi.) Pe primul loc s-a situat în anii trecuţi Polonia.

Celălalte ţări de provenienţă amintite în Raport sînt Turcia şi Rusia.

În Germania trăiesc, în prezent, 17,2 milioane de persoane care au migrat. Asta înseamnă 21 la sută din populaţia Germaniei care numără 80,62 de milioane. Circa 50 la sută din cele 17 milioane de migranţi au obţinut cetăţenia germană.

În Raportul care se întocmeşte din 2 în 2 ani, semnat de şefa Oficiului, Aydan Özoğuz, se menţionează pentru prima dată numărul musulmanilor, estimat la 4,7 milioane, ceea ce însemnă peste 5 la sută din numărul total al populaţiei. Fiecare al 4-lea musulman a sosit de curînd în Germania, ceea ce se explică prin faptul că numai anul trecut au venit în Germania peste 890.000 de refugiaţi din Orientul Apropiat. 51 la sută dintre musulmanii care trăiesc în Germania sînt originari din Turcia (adică sînt etnici turci sau kurzi), 17 la sută vin din Orientul Apropiat (Siria, Afganistan, Irak etc.)

Raportul cuprinde şi date privind procesul de integrare. Din statisticile referitoare la numărul persoanelor care participă la cursuri de limbă, reiese că românii se situează, în prezent, pe locul 3 (cu 15.389 de cursanţi), după sirieni (cu 34.514 de cursanţi) şi polonezi (cu 15.744).

Ţinînd cont de creşterea numărului de musulmani care trăiesc, în prezent în Germania, ministrul federal de interne a apelat la organizaţiile islamice să participe activ la procesul de integrare.

Pe lîngă date statistice, Raportul se opreşte şi asupra reacţiilor negative faţă de migranţi, întreţinute de grupuri naţionaliste militante şi de partide populiste de dreapta, ca Alternativa pentru Germania (AfD). O creştere alarmantă a instigărilor xenofobe se observă atît în spaţiul virtual (internet, reţele de socializare), cît şi în acţiuni directe care se manifestă prin atacuri violente asupra unor politicieni, tabere de refugiaţi sau azilanţi. Politicienii democraţi şi societatea civilă, se concluzionează în Raport, au datoria să intervină contra tendinţelor de izolare a unor oameni, stigmatizaţi drept străini.