Grațierea și modificarea Codului Penal, văzute de un judecător: Scapă infracțiuni grave, asimilate corupției

"Dacă vom da dovadă de slăbiciune în acest fel, în loc să consolidăm lupta împotriva corupţiei, a criminalităţii organizate, a criminalităţii în general şi vom proceda în acest mod, dând dovadă de slăbiciune în activitatea pe care o desfăşurăm, cu acte de clemenţă, vom demonstra că instituţiile statului român sunt slabe, vom demonstra fără să o spunem, dar din materialitatea faptelor pe care le vom face, că instituţiile statului român nu pot găsi soluţia potrivită pentru a caza pe cei care au fost dovediţi că au comis infracţiuni, pentru care există hotărâri definitive de condamnare, pentru cei care se află în arest preventiv”, a declarat Augustin Lazăr, la intrarea în sediul CSM.

La cum arată proiectul elaborat de Ministerul Justiției, infracțiuni extrem de sensibile, cum sunt cele asimilate infracțiunilor de corupție, vor fi grațiate, avertizează, la RFI, judecătorul Horațius Dumbravă, fost membru al CSM:

Horațius Dumbravă:  Două proiecte de acte normative intempestive și pe nemestectae puse în dezbatere publică.  Nu intră la grațiere infracțiunile pure de corupție, adică cele de luare, de dare de mită, cele de trafic de influență . Însă, atenție, sunt grațiate infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție. Cele care privesc gestionarea banilor publici, infracțiunile care privesc sprijinul unor partide politice sau sindicate, ș.a.m.d.

Reporter: Aceste infracțiuni scapă...

Horațius Dumbravă: Ele scapă. Pe lângă faptul că este nejustificat, o grabă care nu știu ce spune. Nu știu ce însemană. (...) Anumite infracțiuni extrem de sensibile, cum sunt cele asimilate infracțiunilor de corupție, vor fi grațiate. (...)Sper totuși să existe rațiune. Deciziile publice și decizia fianlă a ministrului Justiției să fie aceea de a înainta un proiect de lege parlamentului și sigur parlamentul poate, printr-o dezbatere publică, să adopte o eventuală lege de grațiere, dacă se impune. Părerea mea e că nu se impune.

Reporter: Există și un al doilea  proiect elaborat la Ministerul Justiției. Este vorba de proiectul care redefinește, printre altele, abuzul în serviciu. Ministrul Iordache justifică prin aceea că există o decizie a CCR care solicită acest lucru. V-aș întreba însă dacă la cum arată, pe surse proiectul (abuz în serviciu doar dacă prejudiciul e mai mare de 200 de mii de lei și cu plângerea prealabilă a părții vătămate) nu e o dublare cu proiectul grațierii: Dacă nu e încă o plasă de siguranță gândită de cineva.

Horațius Dumbravă: Ar fi foarte grav dacă ar fi așa. Și acest proiect are o însemnătate deosebită pentru societatea românească pentru că abuzurile în serviciu pentru anumite fapte nu exprimă doar periculozitatea prin paguba produsă, ci prin acțiunile și pozițiile celor care au comis astfel de infracțiuni.  Dacă să spunem un președinte de Consiliu Județean a săvârșit o infracțiune de abuz în serviciu și paguba a fost, din întâmplare, de 190 de mii de lei, mi se pare o faptă foarte gravă datorită poziției acestui personaj, de autoritate publică.Dau un exemplu aleatoriu (...)

Reporter: Să fiu ceva mai direct: aceste două condiții care redefinesc abuzul în serviciu pot fi sau nu o formă de amnistie mascată?

Horațius Dumbravă: Da, poate să fie o formă de dezincriminare. Nu o spun eu neaparat. O spune o autoritate a statului român. Mă refer la procurorul general.