Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


UNHCR: România oferă 80 de locuri pentru refugiaţi. Cum influenţează Trump şi Brexitul criza migratorie?

criza_migratorie.jpeg

Sursa imaginii: 
en.wikipedia.org

Problema migraţiei este cap de afiş al reuniunii informale de vineri, de la Valleta, mai ales că Malta este printre  ţările europene direct vizate de afluxul de refugiaţi ce vin pe ruta sudică, central-mediteraneeană.  Dar percepţia generală este că discuţiile pe marginea acestei crize gravitează încă în jurul principiilor scrise  pe hârtie. Schimbările nu pot fi făcute peste noapte, spune, la RFI, Eduardo Yrezabal, reprezentantul Agenţiei ONU pentru Refugiaţi în România. Criza se petrece sub ochii noştri, iar statele membre ale Uniunii Europene au început să pună în practică anumite angajamente. În context, ONU solicită Europei o nouă viziune, care să aibă în centru o politică de azilă comună, adaugă oficialul.

Cum schimbă însă Brexitul şi alegerea lui Trump situaţia refugiaţilor?  Ce provocări va aduce 2017? Cum contribuie România? Răspunde Eduardo Yrezabal.

Reporter: Ce crede ONU ca este mai urgent la acest moment? Revizuirea politicilor interne , in special referitoare la azil sau ca Uniunea Europeana sa se asigure ca se imbunatatesc coditiile in vecinatatea sa?

Eduardo Yrezabal: Pe de o parte Înaltul Comisariat  pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite militează pentru revizuirea politicilor interne europene referitoare la azil. ONU cere mai multă flexibilitate, să li se dea oamenilor care au nevoie să-şi părăsească ţările de origine căile legale de a o face, astfel încât să nu mai recurgă la gesturi disperate şi la călătoriile care le pun viaţa în pericol. Pe de altă parte, este la fel de importantă îmbunătăţirea condiţiilor în ţările unde se solicită pentru prima dată azil şi în statele din vecinătatea zonelor de conflict. Dacă oamenii care caută protecţie o găsesc în apropiere, nu mai sunt tentaţi să parcurgă distanţe uriaşe, în cazul nostrum, spre Europa.

Reporter: Şi totuşi nu vedem nicio grabă  pentru a schimba lucurile spre o politică de azil comună.

Eduardo Yrezabal: Cred că cei de la Comisia Europeană au acum în mod serios, în capul listei de priorităţi, reformarea sistemului comun de azil. Evident, sub presiunea evenimentelor din 2015 şi de la începutul anului trecut, a numărului mare de migraţi ajunşi în sudul Europei. Aceste reforme nu se pot face peste noapte pentru că e nevoie de consens în toate statele membre.

Reporter: Europa s-a confruntat cu o criză de management, nu cu o criză a refugiaţilor. Va mentineţi acest punct de vedere?

Eduardo Yrezabal: Absolut. N.a fost o criză a refugiaţilor. Dacă le spui asta autorităţilor din Turcia sau Liban, ar zâmbi, din moment ce ele găzduiesc déjà peste un million de persoane. Numărtul celor ajunşi în Europa era gestionabil şi rezonabil, pentru un continent întreg. Problema este că multe state europene nu aveau sistemele de înregistare  puse la punct pentru un asemenea aflux. Când numerele au crescut, sistemele au fost supra-solicitate şi autorităţile nu au putut răspunde cu promptitudine.

Reporter: Multe sperante s-au legat de declaraţia de la New York. Se simt efectele sau ramane doar ceva scris pe o hartie?

Eduardo Yrezabal: Sunt încă multe speranţe în această declaraţie. Ţările europene susţin acele principii. Nu numai în privinţa finanţării, ci şi în privinţa reformării sistemelor de azil sau în a crea oportunităţi de integrare.

Reporter: Dar percepţia generală este că vorbim în continuare mai mult de principii.

Eduardo Yrezabal: După New York stele europene şi-au luat angajamente concrete. Nu toate statele, dar multe dintre ele îşi cresc capacitatea de primire şi găzduire a refugiaţilor sau îşi regândesc legislaţia în acest domeniu, inclusiv pentru a permite reunificarea familiilor.

Reporter: Paricipă România în vreun fel la acest efort?

Eduardo Yrezabal: România oferă oportunităţi de găzduire pentru refugiaţii sirieni blocaţi în Turcia. Sunt 80 de locuri disponibile pentru acest an. Poate fi privită ca o contribuţie încă modestă. Dar este importantă, pentru că precedenta oferă a României nu a depăşit 40 de locuri. România participă şi al eforturile logistice de relocare în spaţiul intra-comunitar a solicitanţilor de azil ce pun piciorul iniţial în Grecia sau Italia.

Reporter:  Cum schimba Brexitul si alegerea lui Donald Trump situatia refugiatilor?

Eduardo Yrezabal:  Ambele ţări au fost, prin tradiţie, implicate în protecţia refugiaţilor. Statele Unite au o tradiţie generoasă de primire a refugiaţilor aflaţi în nevoie. UNHCR speră că această tradiţie va fi păstrată de noua administraţie.

Reporter: Fără refugiaţi musulmani, spune însă preşedintele Donald Trump.

Eduardo Yrezabal: Ne-am arătat îngrijorarea după aceste declaraţii. Dar suntem déjà în dialog cu administraţia americană. Aceasta ne dă speranţe că e vorba de ceva temporar, că lucrurile vor fi analizate şi se va reveni asupra acestor intenţii.

Reporter: Este posibil ca ruta mediteraneeană să devină cea mai mare provocare  a Uniunii Europene? Va aşteptaţi la un val masiv de refugiaţi care să caute în acest an acestă poartă de intrare în Europa?

Eduardo Yrezabal: Deja se întâmplă acest lucru! Anul trecut peste 180 de mii de oameni au venit pe această rută. O creştere mare faţă de 2015, când au venit în jur de 150 de mii de persoane. Nu este o situaţie pe care o aşteptăm să se producă. Este ceva care se petrece sub ochii noştri, astăzi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
Asculta AICI interviul integral: