Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Uber România: „Suntem pro-reglementare, atât timp cât legislația nu încurcă inovația”

protest_uber.jpg

Image source: 
en.wikipedia.org

Uber România se declară deschisă dezbaterilor care să ducă la reglementarea serviciilor pe care le oferă, însă, anunță la RFI Alexandra Corolea, responsabil de comunicare, compania nu e de acord să se înregistreze ca serviciu de taxi. Sunt precizări făcute la scurt timp după ce reprezentanții taximetriștilor au solicitat oficial modificarea legii, sub justificarea concurenței neloiale pe care ar face-o Uber. Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România susține că ar fi primit asigurări că situația va fi corectată printr-o ordonanță de urgență și amenință cu proteste, dacă acest lucru nu se va întâmpla.

Nu suntem de acord să fim supuși unei legislații învechite – afirmă însă Alexandra Corolea, care susține că modelul de legiferare a activității Uber ar exista deja în Europa, că ar fi justificat de contextul actual al aglomerării orașelor și că asemenea servicii nu ar interfera în niciun fel cu activitatea de taximetrie:

Alexandra Corolea: Până într-un anumit punct suntem de acord că este nevoie de un cadru de reglementare foarte clar care să definească și serviciile ca Uber, fie că vorbim despre aplicație, fie că vorbim despre un serviciu oferit de șoferii parteneri Uber. Nu suntem de acord ca Uber să fie definit ca un serviciu de taxi. Este foarte diferit de un serviciu de taxi.

Reporter: Cei de la COTAR cer să fie definit ca un serviciu de transport persoane.

A.C: Uber este o aplicație de mobil care intermediază diverse tipuri de servicii. Poate să intermedieze livrare de colete. Poate să intermedieze un serviciu de transport persoane, așa cum îl oferă partenerii noștri. Există similarități. Așa cum Uber te duce din punctul A în punctul B, așa te duce și taxiul, așa te duce și metroul, așa te duce și bicicleta. Dar există diferențe structurale. A fi șofer de taxi este chiar o meserie. Aceasta este principala sursă de venit. La Uber, oamenii fac acest lucru ocazional. Foarte mulți parteneri Uber conduc pe platforma noastră sub 10 ore pe săptămână. Avem în aplicație o funcționalitate care permite ca atunci când pleci de acasă să îți setezi adresa de la birou și să primești curse și să îți împarți mașina doar în direcția către birou, sau invers, către casă.

Rep: Reprezentanții taximetriștilor impută, printre altele, faptul că și ei, dacă ar lucra zece ore pe lună sau pe săptămână, tot ar plăti o serie de taxe mai mari, tocmai pentru că sunt taxiuri.

A.C: Este o primă diferență. Apoi, cum spuneai, acești oameni fac asta ca pe o meserie sau cât vor ei. Partenerii Uber fac asta ocazional. Pot să conducă astăzi o oră, săptămâna viitoare trei, după care să nu mai conducă deloc. Sunt foarte mulți șoferi parteneri Uber înscriși pe platforma noastră, care nu au condus niciodată. Un serviciu de taxi poate fi luat oricând de pe stradă, poate fi comandat la telefon, poți avea acces la el oricând. Uber este o comunitate online. Este o comunitate închisă de oameni. Acestea sunt diferențe principale între Uber și taxiuri. O dată, îți împarți mașina ocazional, contra cost, atunci când are sens pentru tine sau împarți o destinație anume. Apoi, este o comunitate închisă de utilizatori.

Rep: Însă este clar că undeva se exploatează o portiță a legii.

A.C: Noi suntem pro reglementare, pro legislație, atât timp cât această legislație nu încurcă inovația. Adică, atât timp cât această legislație definește serviciile ca Uber. Nu vorbim doar despre Uber. Vorbim despre o întreagă industrie care se crează cu platforme similare.

Rep: În acest caz, nu ar trebui o legislație nouă?

A.C: Cred că aceasta este o întrebare bună pentru cei care au datoria să facă legislația.

Rep: Cum propune Uber România să se înregistreze? Ca ce? Ca e-commerce? Pe ce nișă ar urma să intre?

A.C: Putem să ne uităm la exemplele din alte țări. Sunt țări, precum țările Baltice, de unde vă dau exemplu Estoniei, campionul digital al Europei, care a ales să dezvolte o legislație separată pentru servicile de genul Uber. Ei au creat o legislație nouă. Sunt țări ca Franța și Anglia, care au ales să liberalizeze industria de private hire sau VPC, așa cum este numită în Franța. Dacă ai o mașină și vrei să o împarți pe o platformă ca Uber poți să obții o licență  pentru care plătești o taxă. Acea taxă nu este prohibitivă. Trebuie să treci și de examene, care nu sunt prohibitive. Există un sistem de licențiere, care nu este limitat și care oferă oricui dorește să își împartă mașina o formă de licențiere și un cadru în care să poată să plătească pentru acea licență.

Rep: Sunt și exemple în Europa și în Statele Unite unde Uber a avut porți închise într-un final.

A.C: Acum patru, cinci ani, în Statele Unite ale Americii aveam aceleași discuții pe care le avem astăzi în Europa. În acest moment există legilație de ridesharing în aproape toate jusrisdicțiile din State. Ce vedem acum în Europa este o dezbatere similară. Avem deja exemple concrete de țări care reglementează aceste servicii. Dar poate mai important decât atât, avem recomandările Comisiei Europene. Aceasta recomandă statelor membre să găsească loc în legislația existentă sau să creeze legislație nouă pentru a defini aceste noi tipuri de servicii. Nu suntem de acord să fim definiți ca un serviciu de taxi. Nu suntem de acord să fim supuși unei legislații existente, dar care este învechită și nu mai definește realitatea.

Rep: În ce măsură aveți dialog cu Primăria Generală? Aveți deschidere acolo? Discutați cu cei de acolo?

A.C: Purtăm discuții în toate orașele în care funcționăm. Am transmis și oficial și public reprezentanților primăriei că vrem să fim un partener pentru autoritățile locale atunci când vine vorba de problema traficului rutier.

Rep: Primăria dă semne că vă dorește partener?

A.C: În acest moment am stabilit că avem un intreres comun.

 

 

Ascultă AICI interviul complet cu Alexandra Corolea: