Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Mărturie după 35 de ani de căsnicie: Era zi și noapte de teroare. Îmi era teamă să intru în casă pentru că niciodată nu știam cât de rău mă va durea

Anul trecut în România 1 din 4 femei a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său. Peste 75 % dintre cazuri rămân neraportate.

Numărul victimelor violenței în familie este în creștere. Procurorul general al României, Augustin Lazăr a precizat la bilanțul Ministerului Public că numărul inculpaților trimiși în judecată pentru violență în familie a crescut cu 336%.

Unele dintre victime nu își reclamă niciodată agresorii. Altele petrec ani întregi în teroare. Este cazul Floricăi Matei. După 35 de ani de căsnicie lângă un agresor, a găsit puterea să ceară ajutor unei asociații care acordă sprijin și protecție femeilor bătute de soți.

Florica Matei: După 3 ani de psihoterapie am înțeles că nu aveam de fapt nicio vină

Până să scap a durat 35 de ani. Mi se părea că ce mi se întâmplă mie nu este atât de grav. Mă bătea, dar mai puțin, ca să nu lase urme. Eram supusă unei violențe psihice și verbale. Mă făcea curvă, tot timpul trebuia să ajung acasă la o oră fixă,  mi-a legat un dres sub formă de ștreang ca să mă duc să mă spânzur. Într-o zi mi-am făcut unghiile diferit, cu grena. Dimineață am găsit pe un tocător cuțitul înfipt cu vată, acetonă și un bilet mare pe care scria: „Dacă pânâ când vii acasă nu îți ștergi unghiile, am să îți tai degetele unul câte unul”. În momentul în care luam salariul, a doua zi nu mai aveam nimic pentru că el voia să plătească tot și să dețină controlul financiar.

Rep: Ați locuit acolo 35 de ani, între timp aveți copii împreună...

Am o fată și un băiat care au decis că e timpul să plec de acolo. Ajunsesem să îmi fac planuri de suicid. Aici ajunsesem dupa 35 de ani de căsătorie. Se spune “mai bine dă-mi o palmă și lasă-mă-n pace.” La mine nu era așa. Era zi și noapte de teroare. În momentul în care veneam de la job și mă apropiam de casă mă luau durerile de cap, îmi era teamă să intru în casă pentru că știam ce mă așteaptă. Niciodată nu știam cât de violent va fi și cât de rău mă va durea treaba asta.



Rep: Spuneați că atunci când vă bătea era atent să nu lase urme. Mai exact, ce înseamnă lucrul acesta?

Mă lua de gât și mă trântea spre fotoliu. Adică spre ceva moale ca să nu lase vânătăi. Copiii vedeau că se întâmplă ceva, dar eu le-am ascuns. Mai vedeau că sunt supărată și plânsă, dar le spuneam ori că sunt răcită, ori că mă doare capul. Nu voiam să se știe treaba asta pentru că îmi era rușine mie. După 3 ani de psihoterapie am înțeles că nu aveam de fapt nicio vină. Așteptam să nu mai fie așa. Mă gândeam că dacă îmbătrânește, totul se va schimba. Am aflat că nu este așa. Cu cât înaintează în vârstă, totul se acutizează. Încă o greșeală pe care o fac toate femeile aflate în situația mea și aleg să nu ceară ajutor. După ce m-a dat afară din casă, mult timp m-a urmărit. Întotdeauna trebuia să aleg o rută ocolitoare. Mi-a fost foarte teamă.

Rep: Este complicat pentru cineva care se află în poziția dumneavoastră să caute ajutor. V-ați gândit că este cineva care v-ar putea ajuta? Ați căutat?

Nu am știut, dar fata mea a intrat pe internet și mi-a dat trei numere de telefon. Am sunat la două dintre ele, nu mi-a răspuns nimeni, în schimb la a treia, la fundația Anais, a răspuns o doamnă. Nu am putut să spun cine sunt, nu am putut să vorbesc. Plângeam în hohote, nu știam încotro să o iau, nu știam ce să fac. Doamna care mi-a răspuns a înțeles că nu pot să vorbesc și mi-a trimis adresa printr-un sms, am ajuns acolo, nu am putut să vorbesc. Nu știam cu ce să încep și despre ce să vorbesc. Nu am știut nici măcar cu ce să ajung la sediu pentru că nu știam să umblu prin București. Știam doar drumul dintre serviciu și casă și ora la care trebuia să ajung acasă. Altceva nu știam.

Unde pot cere ajutor victimele violenței în familie

“Cea mai periculoasă formă de violență este cea psihică, iar cea mai mare provocare a victimelor este să conștientizeze că sunt manipulate de agresor” spune Mihaela Mangu, președintele Asociației Anais. Ea explică și care sunt tipurile de violență la care sunt expuse victimele, fără să își dea seama.



Victimele violenței în familie pot cere ajutor ONG-urilor specializate. Începând de luna trecută, victimele violenței în familie sunt protejate prin reguli noi.

Legea care obligă agresorul să se prezinte periodic, la un interval de timp stabilit de instanță, la secția de poliție competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecție a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.