COTAR a dat în judecată aplicațiile Clever și Star. Concurență neloială, șocul economiei digitale sau interese mascate?

Pe rolul Tribunalului București sunt două acțiuni inițiate de COTAR, ce vizează cele două mari companii care oferă servicii de E-hailing, adică de comandă, prin intermediul telefonului mobil sau a dispozitivelor similare, a taxiurilor. În cazul Clever, instanța s-a pronunțat deja, săptămâna aceasta și a respins sesizarea, pentru lipsa calității procesuale. COTAR poate face însă apel. În cazul Star Taxi, dosarul este încă în analiză.

Voci din piață susțin demersul ar fi motivat de încercarea de a păstra un monopol al dispeceratelor tradiționale, încă impuse de lege. Șoferul de taxi e obligat să fie arondat unui dispecerat, să aibă stație, pentru care plătește, în funcție de companie, de la 100-150 de lei până la 300. Până la apariția aplicațiilor mobile, mașinile aveau și câte două antene montate (respectiv două stații) pentru care șoferii plăteau lunar sume consistente. Acum, lucrurile s-au schimbat radical, după cum spune și Bogdan M., taximetrist:

Uitați-vă că nici n-am stația pe mașină. O plătesc, dar e acasă, ca să nu-i mai duc grija. Ei își scot ochii unul la altul. E concurența. 28 din 24 le lucrez și 130%  depind de Clever și de Star. 

Contractul pentru aplicație este individual, iar costul poate fi și la jumătate față de cel pentru o stație. În această situație, firmele de taxi s-au repliat și au dezvoltat propriile aplicații mobile. Clever și Star au însă un avantaj competițional, pentru că au venit primele pe piață și aduc la un loc mașini de la toate companiile. 
Co-fondatorul Clever Mihai Rotaru explică,  la RFI, că E-hailingul, tehnologia pe care o oferă, nu s-ar substitui în niciun fel serviciului de dispecerat. Mihai Rotaru consideră acțiunile în justiție o formă de hărțuire și crede că în spatele lor ar sta încercarea companiilor de taxi de a intra în forță pe o piață relativ nou creată: 
 

Negru pe alb, eu cred că ei activează într-un alt business în momentul de față și ar dori prin aceste măsuri de hărțuire să afecteze interesul șoferilor și al clienților și mai precis să câștige  cumva această nouă piață. Acest nou business al aplicațiilor de E-hailing, prin niște metode, să le zic așa, anticoncurențiale. 

Continuă, în paralel și lupta COTAR-ului, care reprezintă o parte din taximetriști, cu platformele de tip Uber.  Nu toți taximetriștii au participat însă la protestul din fața guvernului.

Stau la muncă. De ce să merg la protest? Să ajut pe cine? Nu. Stau la muncă pentru mine. Eu fac taximetrie de 25 de ani. Diseară trebuie să duc bani acasă. Să plătesc meditații, să plătesc una, să plătesc alta. 

În Piața Victoriei au fost în jur de 800  de mașini – în condițiile în care COTAR miza pe o participare mult mai mare, peste 6 mii de mașini, pe fundalul nemulțumirilor create de platforme online pe care transportatorii le acuză că ar practica taximetrie în mod neautorizat și implicit că ar face concurență neloială. Vasile Ștefănescu este președintele COTAR:

Ne referim în mod special la platforma Uber, Bla Bla Car și Fly. Toate cele care în momentul de față practică o activitate neautorizată, nelicențiată de transport persoane prin curse regulate sau transport persoane în regim de taximetrie, fără a avea niciun fel de licențiere. Dacă statul român, guvernul României, spune că aceste platforme acționează în mod legal, însemană că așa se dorește: haiducie la drumul mare. 

Protestul taximetriștilor are loc la capătul unei perioade destul de agitate, în care COTAR a încercat să convingă, fie prin comunicate de presă sau discuții directe cu autoritățile locale, că Uberul a devenit un concurent neloial, inclusiv pentru că șoferii Uber ar plăti RCA-ul și alte taxe la valori mult mai mici, nefiind înregistrați propriu-zis ca transportatori de persoane. Au fost inclusiv incidente: șoferi Uber duși la Poliție de taximetriști sub acoperire și chiar, izolat, incidente violente.  

Direct vizați, cei de la Uber susțin că nu se opun nicio clipă reglementării și explică decalajul dintre activitate și legislație prin faptul că tehnologia pe care o reprezintă este încă nouă. Uber România precizează că este 100% fiscalizată. Punctual, compania transmite că șoferii săi fac curse în mod ocazional și că nici nu se pune problema de concurență neloială. 

Legislația nu trebuie să încurce inovația – este mesajul Uber, care aduce în discuție inclusiv tendința la nivel european:

Dacă ne uităm la recomandările Comisiei Europene, cei de acolo spun foarte clar: serviciile ca Uber, care țin de economia digitală, colaborativă sunt bune. Și pentru consumatori și pentru cei care oferă astfel de serivicii prin astfel de platforme. Recomandă statelor membre să le reglementeze, să le definească în lege, dar în niciun caz să le interzică. 
 

La Camera Deputaților este, de ceva vreme, în dezbatere proiectul de lege privind economia de acces, document ce face referire tocmai la activități pe suport tehnologic. Consiliul Concurenței monitorizează așa numitele modele de afaceri peer-to-peer și a transmis deja un punct de vedere.  Consiliul recomandă  ca actuala formă a proiectului legislativ să fie corelată cu reglementările deja existente în fiecare domeniu de activitate, prin completarea acestora cu posibilitatea de dezvoltare şi implementare a unor platforme tehnologice adecvate. Se invocă inclusiv preocuparea Comisiei Europene , care cere ca legislația națională să nu împiedice dezvoltarea economiei de acces într-un mod nejustificat.