Ciocnirea taximetriștilor cu tehnologia sau Șocul Viitorului: Cum se adaptează România schimbărilor?

Joi însă, premierul Grindeanu a precizat că deși este nevoie de reglementare, acesta se va face printr-un proiect de lege și după discuții cu toți cei implicați. “Trebuie reglementate anumite lucruri, dar neîncălcând drepturile altora", a spus Sorin Grindeanu. La Camera Deputaților este însă deja o lege în analiză, referitoare tocmai la așa numita economie de acces . Modele noi economice, create de evoluția tehnologică. Inițiatorul legii, deputatul Varujan Pambuccian spune, la RFI, că situații precum cele create de conflictul taximetriștilor cu Uber sau cu platformele Clever și Star se vor repeta , situație în care România trebuie să se adapteze rapid valului de schimbări:

Varujan Pambuccian: O să fie din ce în ce mai multe asemenea lucruri pe care o să le vedem. În 10 ani, mașina care nu are nevoie de șofer va deveni o realitate comercială curentă. Dacă nu te adaptezi tehnologiilor care apar, dacă nu te adaptezi noilor modele economice, mai poți trage puțin de timp, dar nu foarte mult. Nu știu dacă acest tras de timp nu e și păgubos.

Reporter: Ce presupune, exact, adaptarea?

V.P: Să știi ce se întâmplă, să fii informat. Să înțelegi dacă ți se potrivește sau nu acel lucru, dacă poți să îl preiei din mers și să încerci să îl transformi într-un lucru folositor pentru tine sau nu.

Rep: Economia de acces este o fază post digitală?

V.P: Nu. Eu am numit-o post bumul tehnologiei informației. Acest bum a reușit să accelereze dezvoltarea într-o serie de domenii noi, care și-au găsit din ce în ce mai repede și din ce în ce mai mult aplicații în zona economică, aplicații extrem de profitabile. O tehnologie în sine nu înseamnă mare lucru. În momentul în care tehnologia respectivă începe să producă efecte în lumea reală, atunci înseamnă un mare lucru. Și aceste efecte au venit la pachet cu noi modele economice.

Rep: Vorbim despre modele economice radical schimbate. Banii circulă altfel, interacțiunea este altfel.

V.P: De exemplu, în economia de acces problema este legată de faptul că nu mai există relații de raporturi de muncă între cei care utilizează o platformă tehnologică și platforma tehnologică, adică între organizatorul activității economice și cei care prestează o activitate acolo. Faptul că este un model economic în care nu se face un transfer de proprietate, iarăși este un lucru nou. Practic, vorbim doar despre utilizare. Nu mai vorbim despre lucruri atât de abstracte din zona proprietății intelectuale, ci de lucruri absolut concrete. Aceste lucruri sunt, în momentul de față, extrem de mult facilitate de apariția platformelor de acces. Acesta este doar un model economic. Dacă privim poza mare, o să vedem că este prima dată când apare o schismă economică majoră între două moduri, cel în care producem bunurile și serviciile și cel în care accesăm bunurile și serviciile. Însă, trebuie să regândim foarte mult. Trebuie să regândim societatea. În primul rând, trebuie să regândim școala, dar și legislația. Legislația se adresează unor modele economice sau sociale tradiționale.

Rep: În esență, ce ar putea să schimbe legea care este acum la Camera Deputaților, pe care dumneavoastră ați inițiat-o?

V.P: În primul rând, ar putea să ofere o mică accelerare pentru cei care doresc să lucreze, mai ales, în timpul liber. În Statele Unite, cam 40% din populație utilizează aceste platforme pentru a-și suplimenta puțin veniturile. Sper foarte mult că va oferi industriei de IT românești o direcție în care să poată să dezvolte destul de repede aplicații. Este mare lucru dacă două sau trei au șansa să devină chiar aplicații regionale sau globale.

Rep: Ar clarifica toate problemele de statut?

V.P: Problemele de statut sunt legate, în primul rând, de faptul că între platformă, cei care organizează jocul și cei care prestează un serviciu sau oferă un bun pe platformă, nu există raporturi de muncă. În al doilea rând, trebuie găsită formula cea mai potrivită de a adresa fiscal un asemenea model. Trebuie găsită o formulă care să permită oricărei persoane care dorește să ofere un bun sau să desfășoare o activitate utilizând o asemenea platformă să poată să o facă în deplină legalitate fiscală, fără complicații extraordinar de mari. În al treilea rând, este prima dată când, la o scară mare, aceste platforme aduc un soi de reguli ale jocuri pe care ele le propun și își propun ele să le respecte. Acestea se substituie unei forme generalizate, reglementate într-un singur fel la nivelul unui oraș, unei regiuni sau unei țări. Este normal să existe o rezistență legată de apariția unor lucruri foarte noi, care schimbă foarte repede felul de a fi cu care ne-am obișnuit. Acum câteva luni eram în liftul de la Parlament. În lift, doamna respectivă vorbea la telefon, cu o cască în ureche. Mai era un domn care vorbea cu telefonul la ureche. M-am gândit că dacă aș fi intrat în acel lift acum 30 de ani, aș fi crezut că el merge la secția de schizofreni, într-un spital de psihiatrie. Doamna vorbește singură și domnul are schizofrenie paranoidă pentru că ține și mâna la ureche. Sper să nu ne trezim într-o lume în care, privind în jurul nostru, să nu mai înțelegem ce se întâmplă. Să nu avem sentimentul că suntem în liftul care urcă la secția de schizofrenie. Dacă nu ne adaptăm la aceste lucruri putem să avem o problemă mare.