Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Studiu: Majorarea salariului minim va duce la creșterea șomajului în rândul tinerilor

bani.jpg

Ministrul de Finante confirma intentia de a desfiinta pilonul II de pensii
Ministrul de Finante confirma intentia de a desfiinta pilonul II de pensii

În noul program de guvernare sunt prevăzute mai multe etape pentru majorarea salariului minim: de la 2.000 de lei de anul viitor la 2.400 de lei în 2020.

Majorarea salariului minim în ritmul propus de Guvernul Tudose va duce inevitabil la creșterea șomajului în rândul tinerilor și va descuraja antreprenoriatul.

Concluziile sunt cuprinse într-un nou studiu de impact realizat de președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România.

Acesta este al doilea studiu realizat de Iancu Guda, după cel privind introducerea impozitului pe cifra de afaceri.

Guvernul încă realizează simulări în privința acestor măsuri considerate controversate de mediul de afaceri.

În noul program de guvernare sunt prevăzute mai multe etape pentru majorarea salariului minim: de la 2.000 de lei de anul viitor la 2.400 de lei în 2020. Totodată sunt prevăzute majorări diferențiate. Astfel, Guvernul promite că salariul minim pentru cei cu studii superioare va fi de 2.300 de lei în 2018, 2.640 în 2019 și 3.000 de lei în 2020.

Studiul de impact realizat de președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari pornește de la o analiză a cheltuielilor salariale pentru companii, pe baza ultimelor situaţii financiare disponibile.

De exemplu, acum doi ani, salariile reprezentau, în medie, 11% din cheltuielile totale ale companiilor, cu precizarea că există diferențe majore între dimensiunile firmelor. Sunt însă unele sectoare: industria textilă, IT, salubritate și transporturi unde povara trece de 20 de procente.

Cu excepția IT-ului, unde se caută angajați, în celelalte sectoare au fost costuri mai mari cu lefurile după majorarea salariului minim: de 12 ori în ultimii opt ani.

Principala concluzie a studiului: majorarea salariului minim poate avea efecte grave asupra multor firme: dificultăți financiare sau chiar întreruperea activității. Este dat ca exemplu industria textilă. În ultimii 3 ani înregistrează cel mai ridicat procent al companiilor insolvente raportat la numărul firmelor active.

O altă consecință a acestei măsuri: creşterea şomajului în rândul tinerilor, având în vedere că reprezintă segmentul cu experienţa cea mai redusă din forţa de muncă. Chiar dacă avem una dintre cele mai scăzute rate din Uniune privind șomajul, pe categoria 20-25 de ani România se află pe locul trei.  Alt efect negativ: descurajarea antreprenoriatului, mai ales vând vorbim de impredictibilitate privind codul fiscal şi alte cheltuieli.

Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Florin Pogonaru, spunea vineri că salariul minim diferenţiat pentru studii superioare este o măsură comică, cu scopul de a salva universităţile private.