Discriminarea alimentară: țările de la Visegrad încurcă ițele Europei

Robert Fico, premierul slovac reputat anti european, s-a aflat la Bruxelles chiar a doua zi după ce Comisia Europeană și-a anunțat intenția de a da în judecată Slovacia și alte state care nu cooperează privind migrația.

Dar Fico nu părea deloc impresionat de aceasta amenințare. El dorea de fapt să vorbească despre tratamentul inferior de care se plâng țările Grupului de la Visegrad, Slovacia făcând parte din acest grup.

Putem trage concluzia că întrevederea sa cu Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, nu a fost una prietenoasă și asta fiindcă Juncker i-a plătit polița în fata presei.

Cei doi nu au ajuns la aceeași concluzie privind calitatea alimentelor fabricate de marile trusturi și vândute în Centrul și Estul european. Împreună cu Polonia și Ungaria, dar și cu România, Slovacia susține că aceleași alimente conțin elemente puțin diferite și au un gust diferit în funcție de țara unde sunt vândute.

Argumentul producătorilor cum că gustul este adaptat pieței este respins de aceste țări.

Prin urmare, Fico și partenerii lui din grupul de la Visegrad cer o schimbare de legislație privind securitatea alimentară.

Dar înainte ca el să se poată pronunța în fata presei, în momentul în care se apropia de microfon, Juncker i-a tăiat avântul: la auzul unei sonerii de telefon el a pretins mai întâi că primește un apel de la soția sa pentru a preciza  apoi că de fapt îl suna Angela Merkel.

Incidentul sau gluma a avut darul de a-l ridiculiza pe Fico care a rămas tăcut și stingher în fața microfonului, deși i se dăduse cuvântul. Câteva minute mai târziu, Juncker a lăsat cu semnul întrebării o posibilă schimbare de legislație, ceea ce l-a înfuriat pe Fico.

„N-as vrea să bat cu pumnul în masă, i-a tăiat-o el lui Juncker, dar nu putem tolera asta! Nu e vorba numai despre Slovacia, ci despre toți cetățenii care trăiesc în tarile grupului de la Visegrad”

Fico a explicat că ciocolata vândută în Austria este mai bună decât cea care se găsește în Ungaria.

Dar care este adevărul? Comisia ar putea lansa unele linii directoare care să determine o analiză comparativă a produselor, dar nu pare foarte convinsă că ar fi cazul s-o facă.

Statele grupului de la Visegrad se simt vitregite de politica dusă de actuala Comisie Europeană care, ce-i drept, are tendința să tranșeze mai mult în favoarea statelor mari. Acest lucru devine clar când vorbim despre relocarea migranților și despre piața de muncă occidentală care este pe cale de a se închide.

În același timp, actualele guverne central europene sunt cunoscute pentru poziția lor eurosceptica și populismul pe care-l practică. Jean-Claude Juncker, care pe vremuri credea în inocența acestor țări, s-a lămurit între timp că situația este mai complicată.

Privind securitatea alimentară și produsele care ar putea fi inferioare, multe țări vestice au considerat argumentele drept „ridicole”. Comisia Europeană crede și ea la fel, dar a ales să n-o spună încă.

Bruxelles are multă bătaie de cap cu grupul de la Visegrad în aceste zile, fie că este vorba despre nerespectarea statului de drept sau a valorilor europene în Ungaria și în Polonia, fie că este vorba despre migrație.

În aceste momente dificile în care UE are nevoie să se arate unită în negocierile privind Brexit și să proiecteze o imagine impecabilă în exterior, problemele cu țările de la Visegrad vin cum nu se poate mai prost.