Noua definiţie a antisemitismului

„Antisemitismul este o anumită percepție a evreilor care se poate manifesta ca ură împotriva evreilor. Antisemitismul este îndreptat, în cuvînt sau faptă, împotriva indivizilor evrei sau neevrei și / sau împotriva proprietății lor, precum și împotriva instituțiilor comunității evreiești sau a instituțiilor religioase”. Această definiţie a antisemitismului a fost adoptată de guvernul federal german. Definiţia aparţine Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance — IHRA).

Alianţa este o organizație interguvernamentală, înfiinţată în 1998, al cărei obiectiv constă în promovarea activităților educative, comemorative și de cercetare pe tema Holocaustului. Din organizație fac parte 31 de state: Argentina, Austria, Belgia, Canada, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Elveția, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Spania, Suedia, SUA, Ungaria, Serbia, Irlanda, Slovenia. În 2016, România a deţinut, timp de un an, preşedinţia IHRA.

Definiţia elaborată şi propusă de IHRA a fost preluată, pînă-n prezent, de 4 ţări: Anglia, România, Austria şi Israel. Germania este acum cel de-al 5-lea stat. Se aşteaptă ca în viitorul apropiat, definiţia să fie preluată şi de ţările din Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
Adoptarea definiţiei nu înseamnă că ea devine operativă în domeniul justiţiei. S-a subliniat că este doar orientativă şi urmează să ghideze poliţia, procurorii, judecătorii sau profesorii în activitatea lor, adică să le uşureze depistarea şi identificarea fenomenului.
Comentînd, adoptarea definiţiei, ministrul de intene, creştin-democratul Thomas de Maizière, a spus că în Germania combaterea antisemitismului este parte integrantă a raţiunii de stat. Ministrul familiei, social-democrata Katarina Barley, a atras atenţia asupra faptului că fenomenul se poate depista în straturi diverse ale societăţii germane şi, în ultimul timp, a devenit din nou vizbil. Constatările lui Barley sînt confirmita de raportul privind fenomenul antisemitismului în Germania, dat publicităţii în iunie.

La începutul lunii septembrie, ziarul „Die Welt” a relatat că în prima jumătate a anului în curs au fost monitorizate 681 de infracţiuni cu tentă antisemită.Din raportul amintit, întocmit de un grup de experţi, rezultă că fenomenul se află în creştere. Într-o primă reacţie, Consiliul Central al Evreilor din Germania a cerut atunci executivului să înfiinţeze postul unui responsabil guvernamental care să se ocupe de această problemă. (Astfel de responsabili există, de exemplu cel pentru noile landuri estice, pentru străini şi strămutaţi sau pentru relaţiile cu ţările răsăritene.)

Asupra problemelor abordate în raport a discutat şi Bundestag-ul. Autorii expertizei au recomandat atunci adoptarea unei definiţii a antisemitismului. În baza unei astfel de definiţii autorităţile se pot orienta şi pot lua măsuri eficiente pentru combaterea fenomenului.

Directorul fundaţiei pedagogice „Anne Frank”, din landul Hessen, Meron Mendel, a averizat faţă de interpretarea unilateră a antisemitismului, atribuit doar unor categorii de musulmani şi refugiaţi. Faptul că la alegerile de duminică va intra în Bundestag şi partidul naţionalist Alternativa pentru Germania (AfD) necesită o atenţie desosebită acordată manifestărilor antisemite. Acest partid, a sublinat Mendel, a adoptat poziții antisemite prin reaprinderea dezbaterii asupra încetării discuţiilor privind istoria Holocaustului.