10 Noiembrie 2017

Pagina de istorie: Cutremurul din 1940 și victimele sale

carlton_1.jpg

Blocul Carlton din București, inaugurat în 1936, se afla între Piața Universității și Piața Romană, la intersecția Bulevardului Nicolae Bălcescu cu Strada Ion Câmpineanu. La cutremurul din 1940 s-a prăbușit în totalitate.

Sursa imaginii:

Facebook

În 10 noiembrie 1940 a avut loc primul cutremur major din România contemporană. A fost un seism cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter, produs în toiul nopții și care a durat 45 de secunde. Cutremurul a avut urmări devastatoare mai ales în Moldova. Și în Capitală au murit sute de oameni sub dărâmături. Clădiri publice, dar și cartiere întregi de locuințe au fost grav avariate. În total, au fost peste 1000 de morți și peste 4000 de răniți. Însă cifrele reale nu au fost făcute publice atunci. De ce? Aflați răspunsul dintr-o nouă Pagină de istorie.

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de 133 km. Duminică dimineața, la ora 3 și 40 de minute, când cei mai mulți oameni dormeu, pământul a început să trepideze. Au fost 45 de secunde de coșmar. Au urmat replici ale primului seism, timp de câteva zile.

Urmările cele mai grave s-au semnalat în sudul și centrul Moldovei, dar și în nord-estul Munteniei. Aproape întreg orașul Panciu a fost distrus de seism. De asemenea, orașele Focșani, Galați, Mărășești, Tecuci și Iași au suferit distrugeri mari. Cutremurul din 1940 a fost resimțit puternic și în București, unde a produs importante pagube și între 300 și 500 de morți. S-au înregistrat pagube mari la zeci de clădiri: la Ateneul Român, Teatrul Național, Opera, clădiri de pe Calea Victoriei, la Casa de Depuneri, Palatul Poștei, Palatul Justiției. Biserica Popa Tatu s-a dărâmat cu totul, statuia generalului Cernat a căzut de pe soclu, iar toate ceasurile publice s-au oprit.

Tot atunci a avut loc prăbușirea blocului Carlton, simbol al Bucureștiului interbelic și una dintre cele mai moderne clădiri ale vremii, construită din beton armat și prevăzută cu 12 etaje. În clădire erau, în momentul cutremurului, peste 200 de persoane.

Informațiile referitoare la cutremurul din 1940 au fost în mare parte cenzurate, îndeosebi din cauza faptului că începuse cel de-Al Doilea Război Mondial. Prin urmare, cifra precisă a victimelor a fost doar estimată.

După evaluarea pagubelor, Asociația Generală a Inginerilor din România a efectuat un studiu detaliat cu privire la efectul seismului asupra clădirilor din beton armat. Inginerii au ajuns la concluzia că normele referitoare la calculul construcțiilor din beton armat nu prevedeau riscul seismic, fiind copiate după modelul german, Germania situându-se într-o zonă fără risc seismic. Ulterior, după război, experții au elaborat noi norme de construcție, care au fost aplicate la toate clădirile.

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 10 noiembrie 2017