Paris: Mega-cinematograful Le Grand Rex, inaugurat în 1932, acum la a doua tinerețe

Pe ”Grands Boulevards”, este timpul pentru ultimele retușuri ale fațadei clădirii realizate în stilul Art Deco, după modelul arhitecturii de la începuturile cinematografiei din Statele Unite. Scopul: redarea aspectului pe care îl avea la început. Așadar roșul strălucitor de acum va fi schimbat cu combinația de crem și argintiu de la început.

"De când există cinematograful, au fost 71 de săli mai mari decât Rex-ul cu cele 2.700 de locuri ale sale. Toate s-au închis", explică managerul acestuia, Alexandre Hellmann, nerăbdător să apese joi, cu ocazia reinaugurării, butonul care va reaprinde sigla luminoasă pe care scrie „Rex”, strălucind pe cerul capitalei.

De multe în fața cinematografului se formează cozi încă de dimineață. Chiar și după pandemia de Covid, publicul este numeros. Succesul acestui mega-cinematograf independent are de ce să îi facă geloși pe mulți directori de cinematografe din întreaga lume, care nu reușesc să-și aducă publicul înapoi.

Mai ales că se află la un sfert de oră de mers pe jos de UGC Ciné Cité-Les Halles, unul dintre cele mai aglomerate multiplexuri din lume.

„Dacă ne-am baza doar pe activitatea cinematografului, ne-am închide ușile”, afirmă domnul Hellmann, care a jucat din plin cartea diversificării : a înființat un club, un escape room și a organizat concerte cu artiști dintre cei mai cunoscuți, dintre care îi amintim pe Madonna și Bob Dylan.

În ceea ce privește cinematograful, Le Grand Rex și-a atras publicul cu proiecții de excepție, avanpremiere manga sau maratoane de film până în zori, care au reunit comunitățile de fani fideli. Pentru cei mai pretențioși, au fost puse la dispoziție avanpremiere prestigioase, inclusiv cel mai recent film al lui Spielberg, „The Fabelmans”.

Adio, Champs-Élysées

La Salle des Grands-Boulevards, din inima capitalei, este martora declinului unui alt reper istoric al cinematografului, Champs-Élysées. Marignan va trage în curând cortina acolo, după sala George-V,

Celebrul bulevard, străbătut de Belmondo și Jean Seberg în filmul „A bout de souffle”, a fost „cartierul cinematografic al Parisului”, dar este pe cale să dispară, din cauza costurilor, a declarat Michel Gomez.

La sfârșitul anului 2022, Parisul are probabil cea mai mare densitate de cinematografe din lume, cu 398 de ecrane în 75 de cinematografe, potrivit cifrelor transmise către AFP. Aproape la fel de multe ca înainte de pandemie (411 ecrane în 2019) și cu 8% mai multe decât în ​​anul 2000.

Chiar dacă soarta unor mici cinematografe independente, precum La Clef sau Luminor, este în pericol din cauza speculațiilor imobiliare, rețeaua de artă, unică în lume, „rezistă” la nivel global, afirmă domnul Gomez. Este cazul celebrelor săli ale Cartierului Latin.

Locuri pe care le apreciază și regizorul Damien Chazelle (cunoscut pentru producția „La La Land”), aflat în trecere prin Paris, unde și-a făcut educația ca cinefil.

„În liceu, am mers la cinematografele vechi din Cartierul Latin, să urmăresc proiecții de filme vechi de la Hollywood, din Franța sau Japonia. Prima dată am văzut Metropolis, de Fritz Lang aici. Așa ceva nu se uită!".

Dar centrul de greutate al cinematografiei din Paris s-ar putea schimba din nou. În 2024, un mega-proiect încredințat arhitectului vedetă Renzo Piano de Jérôme Seydoux, patronul Pathé, urmează să fie deschis lângă Operă. O nouă imagine va avea și sala La Pagode, un punct de reper în istoria cinefiliei, cumpărată de un magnat american.

Traducere de Adriana Petrescu după un articol publicat de France24