România: 30 de ani de aderare la Francofonia instituțională

În fiecare an, la 20 martie, cele 88 de țări și guverne de pe cinci continente, având statutul de membri sau observatori ai Organizației Internaționale a Francofoniei, sărbătoresc Ziua Internațională a Francofoniei. Această dată marchează aniversarea semnării, în 1970, la Niamey (Niger), a tratatului referitor la crearea Agenției de Cooperare Culturală și Tehnică (ACCT), devenită ulterior Organizația Internațională a Francofoniei (OIF).

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a deschis joi, 16 martie 2023, Seara de Gală dedicată aniversării a 30 de ani de apartenență a României la Francofonie, cu prilejul vizitei oficiale în România a Secretarului General al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), Louise Mushikiwabo.

În intervenția sa de deschidere, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a prezentat contribuția activă a României la îndeplinirea obiectivelor Organizației Internaționale a Francofoniei, inclusiv prin promovarea limbii franceze și a diversității culturale și lingvistice, promovarea păcii, democrației și a drepturilor omului, consolidarea solidarității între statele francofone prin cooperarea economică pentru dezvoltare durabilă și sprijinirea educației și cercetării.

A evidențiat, totodată, că România are o contribuție substanțială la programele OIF și a arătat că, în actualul context regional și internațional generat de impactul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, relevanța valorilor comune francofone este cu atât mai mare.

Evenimente în țară și străinătate

În contextul aniversării, în 2023, a 30 de ani de apartenență a României la Francofonia instituțională și a Zilei Internaționale a Francofoniei (20 martie), precum și în cadrul Lunii Francofoniei, care este marcată, în fiecare an, în luna martie, Ministerul Afacerilor Externe, prin Misiunile Diplomatice/Oficiile Consulare, și Institutul Cultural Român vor organiza, în străinătate, o amplă serie de peste 60 de evenimente.

În România, evenimente dedicate acestei aniversări vor fi organizate, pe tot parcursul anului, de către instituțiile românești implicate în domenii de activitate legate de Francofonie, în parteneriat cu GADIF (Grupul ambasadelor, delegațiilor și institutelor francofone), REPECO – Reprezentanța OIF pentru Europa Centrală și de Est și AUF-ECO – Agenția Universitară a Francofoniei – Europa Centrală și de Est.

Un scurt istoric

Din punct de vedre cronologic, prima mare organizație non-guvernamentală a instituțiilor de limbă franceză a fost Asociația universităților parțial sau în întregime de limbă franceză (AUPELF), creată în 1961, și redenumită Agenția universitară a Francofoniei (AUF - https://www.auf.org/).

Opt ani mai târziu, în cadrul primei conferințe de la Niamey (1969), părinții fondatori ai Francofoniei instituționale, Léopold Sédar Senghor (președintele Senegalului), Hamani Diori (președintele Nigerului), Habib Bourguiba (președintele Tunisiei) și Norodom Sihanouk (rege, șeful statului și premier al Cambogiei), au lansat ideea utilizării limbii franceze în serviciul solidarității , dezvoltării și apropierii între popoare.

Un an mai târziu, la 20 martie 1970, tot la Niamey, reprezentanții a 21 de state și guverne au semnat Convenția de instituire a Agenției pentru Cooperare Culturală și Tehnică (ACCT), o organizație interguvernamentală bazată pe o limbă comună, franceza, cu scopul promovării diversității culturale și intensificării cooperării culturale și tehnice între statele membre.

Proiectul a evoluat constant de la crearea ACCT, care, în 1998, a devenit Agenția interguvernamentală a Francofoniei, și, în 2005, s-a transformat în Organizația Internațională a Francofoniei (OIF - https://www.francophonie.org).

Pe parcursul celor peste 50 de ani de activitate, Organizația a devenit structurată, modernizată, reînnoită și diversificată cu noi domenii ale acțiunii sale politice și de cooperare, dezvoltând rețele de reprezentare și parteneriate, fiind, astăzi, un actor multilateral important și un model de diversitate, orientat tot mai mult spre acțiunea politică vizând democratizarea şi stabilitatea spaţiului francofon, egalitatea de gen, tineretul și domeniul digital.

Termenul francofonie a apărut spre sfârşitul secolului al XIX-lea pentru a descrie ţările şi persoanele vorbitoare de limbă franceză. Dobândeşte semnificaţia cunoscută până astăzi, când, câteva decenii mai târziu, francofonii realizează existenţa unui spaţiu lingvistic propice schimburilor culturale. Oamenii de litere au fost la originea acestei mişcări. Un demers oarecum natural având în vedere semnificaţia limbii franceze pentru patrimoniul lingvistic universal, arată sursa citată.