Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cuba: Havana se prăbușește. Banii se duc pe mâncare... (reportaj RFI)

havana_arhitectura.jpg

Clădire din Havana, mai 2023
Sursa imaginii: 
© Stefanie Schuler/RFI

Fondată în 1519 de spanioli, Havana a atras, de-a lungul celor 500 de ani de existență, aventurieri, pirați, antreprenori, intelectuali și artiști din întreaga lume. Capitala cubaneză continuă să atragă și astăzi vizitatori din întreaga lume. Cu toate acestea, Havana Istorică este în pericol. Deși a fost înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial de către UNESCO în 1982, magnificele clădiri istorice sunt în pericol de prăbușire, transmite corespondentul special al RFI.

Un tânăr se plimbă pe o stradă din centrul istoric al Havanei și nu-și dezlipește privirea de la clădirile cu etaj care îl înconjoară decât atunci când un șofer îl claxonează pentru a se da la o parte din calea sa. "Să mergi pe trotuarele de lângă aceste clădiri te poate costa viața ", spune el.

"Havana are propria sa personalitate. A fost un oraș cosmopolit încă de la început. Datorită poziției sale geografice în insulele Caraibe, orașul a devenit rapid un punct strategic pentru spanioli în America Latină: golful, apoi portul cu fortificațiile sale, au făcut din el o adevărată rampă de lansare către alte teritorii din America care au fost colonizate ulterior", explică Michael Gonzalez, directorul Muzeului Orașului Havana.

Timp de secole, în portul din Havana au ancorat nave din toate colțurile lumii: "Navele au adus aici oameni și ideile lor, care se reflectă și astăzi în multitudinea de stiluri arhitecturale" Există, desigur, influența africană prin sosirea - involuntară - a sclavilor.

Există influența europeană, nu numai a spaniolilor, ci și a francezilor, germanilor și italienilor. Există influența asiatică, în urma migrației chineze constante, mai ales în secolul al XIX-lea. Ca să nu mai vorbim de prezența foarte importantă a musulmanilor din Liban, Egipt și Siria. Fiecare și-a adus cu el lumea și propriile viziuni, îmbogățind astfel orașul. Pentru mine, magia Havanei constă în autenticitatea sa, în modul în care a reușit să absoarbă toate aceste tendințe și să și le însușească, făurindu-și astfel propria identitate: cea a unui oraș cosmopolit, portuar, deschis spre lume. Acesta este ADN-ul Havanei”, continuă el.

© Stefanie Schuler/RFI

Această identitate unică în lume i-a adus centrului istoric al orașului un loc pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO în 1982. "Avem clădiri de influență barocă, gotică, eclectică și neoclasică", spune Michael Gonzalez. "Toate aceste stiluri au fost combinate între ele și adaptate la realitatea cubaneză: la materialele de construcție cubaneze, la nivelul de pregătire al muncitorilor care le-au folosit... Orașul, pe care toți acești oameni l-au construit de-a lungul secolelor, este de o înaltă calitate arhitecturală. Construirea maiestuoaselor sale clădiri a fost posibilă datorită bogăției aduse de comerțul cu zahăr și cafea. Secolele XIX și XX și-au lăsat și ele amprenta asupra Havanei, prin clădirile de influență Art Nouveau și Art Deco. Atunci când vă plimbați pe străzile orașului sunteți înconjurați de un fel de concert simfonic al tuturor acestor stiluri arhitecturale”, spune Gonzales.

O frumusețe copleșitoare, care se stinge

Vizitatorii sunt copleșiți de frumusețea centrului istoric, unde piatra și culorile se îmbină într-o armonie perfectă. Însă doar câteva străzi și piețe au fost restaurate în ultimele decenii, regăsindu-și strălucirea de altădată. "Ne vom ocupa de aspectul centrului istoric, dar nu ne putem ocupa de restul. Vrem să le dăm turiștilor impresia că orașul este frumos. Dar nu este așa. Da, un kilometru pătrat din el este frumos, însă restul se află într-o profundă stare de degradare.", explică directorul muzeului.

De îndată ce părăsești centrul turistic al orașului, Havana este un loc complet diferit. În partea mai puțin frumoasă a orașului locuiește Rafael, care ne primește în casa sa din secolul al XVIII-lea. "M-am născut în 1955, chiar aici, în această clădire", spune bărbatul de 60 de ani. "Când eram copil, aceasta era o stradă foarte frumoasă. Dar acum totul este distrus. Și casa noastră a început să se dărâme. Dar eu, împreună cu soțul surorii mele, am renovat-o. Acum, toți locuitorii acestei clădiri contribuie la repararea scărilor sau a motorului pompei de apă, în cazul în care se strică. Dar noi nu suntem proprietarii clădirii. Locuim aici gratuit, nu plătim chirie sau impozite. Și totuși facem reparații. A trebuit să stabilizăm balconul de la etajul al doilea cu o grindă, ca să nu cadă. Am înștiințat autoritățile despre acest pericol. Dar nu a venit nimeni, iar în cele din urmă balconul a rămas așa cum era”. 

În cartierul lui Rafael, clădirile coloniale și-au pierdut frumusețea. Vechile scări de marmură importate acum patru sute de ani din Spania sunt un adevărat pericol, putând oricând să se prăbușească. În fațadele clădirilor au apărut crăpături atât de mari, încât ochii trecătorilor mai îndrăzneți pot pătrunde prin ele într-o bucătărie sau într-un dormitor...

Doar o mică parte a clădirilor a fost restaurată. © Stefanie Schuler/RFI

 

Banii se duc pe mâncare...

"Mulți oameni vin din zonele rurale din Cuba", explică Rafael, "și când văd o clădire insalubră, abandonată, investesc în ea pentru a încerca să o facă locuibilă. Chiar dacă pot locui mulți oameni într-o astfel de clădire, ei nu au mijloacele necesare pentru a o întreține, căci, de obicei, își cheltuiesc toți banii pe mâncare".

Criza economică severă din Cuba nu face decât să agraveze starea de degradare a unora dintre clădirile istorice din Havana. Orașul suferă de o lipsă cronică de locuințe. La sfârșitul anilor 1970, Oficina del historiador, biroul care se ocupă de patrimoniul Havanei, a demarat un plan major de restaurare a orașului. Proiectul este recunoscut pe plan mondial ca un exemplu de salvare nu doar a patrimoniului material, ci și a celui imaterial al orașului. Însă, la mai bine de 40 de ani de la demararea sa, provocările rămân imense...

 

Reportajul RFI integral aici

Traducere de Cornelia Mohora