Lupta unui artist irakian pentru prezervarea unui veritabil vestigiu antic: Meshhouf – ”gondola” sumeriană

”Trebuie să salvăm de la dispariție o fațetă esențială a civilizației noastre, care există de patru sau cinci milenii", pledează Rachad Salim, pictor și sculptor în vârstă de 62 de ani, fondator al ONG-ului Safina Projects.

Meshhouf, gondola lunguiață din lemn, cu vârful conic, și-a păstrat "aceeași formă încă de pe vremea sumerienilor", prestigiosul Imperiu Mesopotamian străbătut de râurile Tigru și Eufrat, din sudul Irakului.

În 2018, domnul Salim a pornit în căutarea ultimilor producători de Meshhouf și i-a găsit în Huweir, un oraș din sudul țării, mărginit de celebrele mlaștini irakiene.

În încercarea sa ca aceste ambarcațiuni, amenințate încă din anii 1980 de răspândirea bărcilor cu motor, să nu fie în totalitate date uitării, face comenzi pentru Meshhouf, se înscrie în cluburi nautice sau fondează echipe pentru a-i învăța pe tineri cum să le manevreze.

La Bagdad, într-o după-amiază de primăvară, câțiva tineri în vârstă de 20 de ani conduc 18 astfel de ambarcațiuni în timpul unui spectacol din cadrul unui festival cultural.

Vâslind de la stânga la dreapta, ei se străduiesc să rămână pe traseu.

"Comunicare cu natura"

Foto © Asaad NIAZI

Unii dintre participanți fac asta doar de o lună, cum ar fi Omar Youssef, în vârstă de 21 de ani, care de cinci ani practică windsurfing și iese singur cu barca.

"Aceste discipline depind de vânt, trebuie să îți menții echilibrul", explică el. Însă noul sport pe care îl practică îi solicită "umerii și brațele".

Meshhouf face parte din "istoria și patrimoniul țării", spune el.

Până în prezent, au fost înființate șapte cluburi în Bagdad, în provincia centrală Babylon și în sudul Irakului, cu finanțare din partea Marii Britanii și a Fundației Aliph, Alianța Internațională pentru Protecția Patrimoniului din Zonele de Conflict.

Inițiativa le permite tinerilor "să comunice cu mediul înconjurător", spune Rachad Salim. Într-un Irak afectat de schimbările climatice și de secetă, el deplânge starea "terifiantă" a râurilor, în ceea ce privește "salinitatea și poluarea" lor.

Nepotul celebrului sculptor și pictor Jawad Salim, acest artist, care s-a născut într-o familie irakiano-germană, este pasionat de arta vernaculară irakiană.

În 2013, el a participat la o expediție de 1.200 km pe fluviul Tigru organizată de ONG-ul Nature Iraq, ajungând din sudul Turciei până în sudul extrem al Irakului, cu ajutorul acestor bărci tradiționale.

Aceasta nu a fost prima sa aventură. În 1977, a fost cel mai tânăr membru al echipajului de la bordul  Tigris, o imensă navă din stuf construită de norvegianul Thor Heyerdahl, care a parcurs 6.800 de kilometri în largul mării în 143 de zile.

Din sudul Irakului, trecând prin Marea Arabiei, Pakistan și, în cele din urmă, Djibouti, călătoria sa avut ca scop să demonstreze că civilizațiile antice din Mesopotamia, Egipt și Valea Indusului au fost în contact prin intermediul mărilor.

"Renaștere"

Foto © Asaad NIAZI

Ca și în cazul bărcilor Meshhouf, Rachad Salim vrea să readucă la viață Guffa, o barcă rotundă asemănătoare unui coș mare de răchită, care poate avea un diametru de peste doi metri.

Însă el vrea, de asemenea, să găsească soluții viabile din punct de vedere financiar pentru a-și putea continua proiectul și pentru a garanta "locuri de muncă".

La 400 de kilometri mai la sud, Zouheir Raisan, un bărbat în vârstă de 40 de ani, își amintește cum, în Huweir, copil fiind, obișnuia să își ajute tatăl și frații să confecționeze bărci Meshhouf, ale căror dimensiuni variau între 5 și 11 metri.

"Am încetat să le mai facem acum 30 de ani", spune el. Dar, în ultimii patru ani, s-a apucat din nou de acest meșteșug.

La umbra unei construcții tradiționale din stuf (mudhif) bărbatul taie scânduri cu ferăstrăul și îl ajută pe vărul său să le bată în cuie pe scheletul unei Meshhouf.

Cu toate acestea, nu a renunțat la slujba sa de șofer de camion, pentru că momentan este imposibil să trăiască din această activitate. "Cererea nu este suficient de mare", deplânge acest tată a opt copii. "Nu aș putea face față cheltuielilor din gospodărie. "

"Alte țări încearcă să încurajeze renașterea acestui patrimoniu", spune el. "De ce să nu-l readucem la viață chiar noi? "

Traducere de Cornelia Mohora după articolul publicat de France24